Poezie
încă o iarnă fără tata...
carte,față în față cu mine
1 min lectură·
Mediu
Să știi...
nu-mi pare rău că plec
dintr-un gând spre nicăieri
acolo e și tata
plecat de ceva vreme
unul cu o adâncitură sub ochi
în care ține o noapte
fără să știu de ce...
în lumea lui cu îngeri și ierni
e multă liniște
nu-i pasă de griji
fumează iarbă neagră
și joacă barbut
uneori table
pe o pânză de paianjen
crescută din oasele bunicului...
plouă nu plouă
nu-i pasă
trage din iarbă
liniștit
ridică pleoapa să ia puțin aer
se uită spre pământ
să audă
atingerea pașilor mei
nu-mi spune adio
mă aude cum pășesc
prin amprenta de ceață a vieții
și-mi ascultă fiecare gând
scos pe întuneric
prin orificiul îngust
fără zboruri și fără suflare
mă strigă dar tac...
inhalez
prin porii pământului înfundați
de scurgeri negre
nu pot să plec
poate ceva mai târziu
aștept zăpada
să-i duc puțin alb
să gătească pomul așezat
sub pleoapa ochiului negru...
023.159
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Teodor Dume
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 152
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 41
- Actualizat
Cum sa citezi
Teodor Dume. “încă o iarnă fără tata....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/teodor-dume/poezie/1759232/inca-o-iarna-fara-tataComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
\"Iubeste-l pe omul care pleaca dincolo, el te va iubi cand vii la noua lui casa !\" - Cristi M.
0
Ați postat un comentariu fără multe cuvinte care atinge coarda sensibilă din fiecare...
Măcar odată să ne aducem aminte de noi.
Mulțumesc,
La mulți ani!
Cu toată aprecierea,
Teodor Dume
Măcar odată să ne aducem aminte de noi.
Mulțumesc,
La mulți ani!
Cu toată aprecierea,
Teodor Dume
0
