Copacul din mine

(dedicație expresă lui Adrian Păunescu, la solicitarea domniei sale, pe foaia din manuscris, după ce i s/a interzis Cenaclul Flacăra.La Felix, după o îmbrățișare prietenească, mi/a zis:”Tinere, sunt o iluzie pe pământ. Copacul acesta sunt EU.Îți mulțumesc pentru asta”

Cu simțurile descătușate

spre cer

suie copacul din mine

cineva dă să-l scrijelească

se-ntunecă în jur

agățat de o lumină

vreau să rostesc; viață

cuvintele ard

și flacăra mută

se stinge în semn de iertare

din căușul palmelor mele

răstorn cenușa

peste mormintele altor

păduri