Poezie
Blidul lui tata
1 min lectură·
Mediu
în serile când tata era plecat
îi imitam vocea
și alte gesturi deși
nu ar fi fost nevoie pentru că tata
e tata
așa ne spunea mama
când îi punea cina
în blidul smălțuit pe dinafară
și- i ascundeam lingura de lemn sub pat
știam că toți cei cinci
eram cuibăriți în inima lui
și nu ne-ar fi părăsit pentru nimic în lume
în seara aceea tata n- a mai venit
și de- atunci în blidul smălțuit pe dinafară
a rămas doar o lingură de lemn
și câteva lacrimi picurate
pe fața albă de masă
țesută de bunica și
neschimbată de multă vreme
în speranța că tata va veni într- o zi
ne așezăm cuminți unul lângă altul
în șir indian
pe lavița de lângă sobă
și tresărim la fiecare suflare a vântului
crezând că tata e cel care deschide ușa
*blid=farfurie
00767
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Teodor Dume
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 142
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Teodor Dume. “Blidul lui tata.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/teodor-dume/poezie/14180530/blidul-lui-tataComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.