Țenche Mircea

Țânțarii au fecebook-ul lor, Cu aripi, cu sânge și cu durere, O, lume, uite cum zbor! Dar stai, nu-i nici o plăcere... Ciorile cântă absurd Și mintea plutește în gol, Rostesc rugăciuni ca un

Stateam inchis in labirint Si ma visa o musca, Auzeam cantece de spirt Cantate de o ratusca. Pe marginea prapastiei sta un vis Iar eu ma duc cu el. Vedeam doar soarele inchis, Simteam doar

Tu te-ai ascuns în zori de zi Dar mintea ta e încă-n lună Poate că îți vei aminti Că stelele nu se răzbună! Tu zbori mereu în mintea mea Dar nu ai aripi, nici motor, Aș da un avion ca să te

Octombrie, îmi vine să te uit, Îți fac cadou sertarul meu, Paianjenii te așteaptă... Îți era frică să zâmbești, Să dai emoțiilor un nume, Urcam încet pe Everest Când tu râdeai, eu n-aveam

Pe cine aștepți? Azi am uitat să-ți amintesc visele. Doar dacă vrei, În poiana înghețată înfloresc narcisele. Doar un amănunt Îmi scapă de fiecare dată, Aș vrea un păr cărunt Și mere din

Departe de gările pustii Doar greierii trăiesc. Știam că tu nu ai să vii De aceea, rătăcesc. Am apă pentru fiecare Și oxigen pus la butoi Căci zilele sunt triste tare, Se risipesc în praf și

Credeam în oameni și-n inele Te-am cunoscut, făceai curat în stele Știam ce-ți place, îmi zâmbeai, Cutia de mistere, Eu nu mai cred în rai... Ai refuzat un trandafir la colț de stradă Și eu

Eu caut zorii zi de zi În aer rece de câmpie Dacă destinul meu va fi O stea pe cer, Doar luna știe! Păstrez în mine amintiri Cu un parfum de feerie Cu setea veșnică în priviri Eu încă

Spiritul meu te roagă aspru Să duci rechinii la culcare, Apoi, vei transforma masa în astru Și vei da lunei de mâncare. În zi de luni nu am pretenții, Nu vreau să-mi spui unde sau cine. Doar

Cândva un hipster s-a născut, Încă din scutec avea barbă, Cu lapte de quinoa a crescut De mic visa prea multă iarbă. În lumea lui multicoloră Să fii pe fashion e vital, Chiar dacă arta-i

Aș vrea să știu că nu mai știi Doar fraierii fac nebunii, Mai râzi? Oamenii nu vor să creadă. Tot ce-am văzut era minciună, Când am zâmbit Doar voie bună. În rouă, inimile merg în

De vezi acum in calea ta Doar norii negri, nu uita, Ca esti un corp fara odihna, Ca am un chip fara lumina. Astept in cale linii drepte, Alambicate, dar corecte. Eu te pierd in definitii, In

Cândva norii erau violeți. Sângele stătea la locul lui, Deșertul nu avea nevoie de ploaie Iar sâmburii erau încă amari. Un turn de fildeș aștepta inventarea electricității Cuprins de spaima că

Oamenii sunt ființe imperfecte Lăsate de Dumnezeu sau de Darwin Fără... minciuni. Prima dată ești mereu sincer, Măcar cu tine însuți, Dacă nu cu oglinda, Care te suportă mereu Cu același

Te văd în flăcări Nu ascund, Tot ce oceanul vrea să piardă De dimineață sunt pierdut Și lumea nu mai vrea să creadă. Examenul meu a rămas Pe banca pictată de ciori, Secretul meu nu are

Nu contează! Va fi la fel! Priveam către soare Dar nu aveam cer Să uiți, să te apropii, să vii, Să nu pleci, știi... Norii erau la genunchii tăi. Doar azi, am primit un fir roșu Vreau să te

Atât de mult am fost pe nori Și măturam praful de stele Iar dimineața în culori, Vedem căruțe cu inele. Oceanul Planetar era o baltă Ce tremura printre balene, La Polul Sud era o haltă Dar

Focul te urmează, Cu scântei ce îți lasă semne, Pașii tăi au urme de cenușă, Mintea ta plutește în fum. Vrei să arzi totul în tine, Să scoți ce e mai bun, Sau vrei să dai căldură? Luminile nu

Sare pe covor, Îmi lipsesc zâmbetele tale. N-am vrut să fie prea ușor Doar iarna găsești portocale! Ne privim doar în gând Cu dorințele-n cătușe, Nu vreau să stau la rând, Vara, ai grijă la

As fi vrut sa fiu un fulg, As fi vrut sa fiu un vis, Sa trec rauri care curg Zi de zi prin Saint-Denis. As fi vrut sa fiu o frunza, As fi vrut sa fiu un ram, Sa simt aroma difuza De parfum

Pe un loc fără verdeață Te-am văzut și simt viață Unde frunzele nu cad, Unde totul este cald. Pașii mei cu ploaia vin Fulgerele mă mențin Și puțin câte puțin, Te degust ca pe un vin. În

Lumina noptii zboara, Pe geamul meu deschis As vrea sa prind o cioara, Sa zbor pana-n abis. Ce-am crezut s-a sfarsit, Ce-am cautat s-a ofilit, Ce-am deschis s-a aprins Si in brate m-a

Sunt traducător autorizat de zâmbete, Pot să îți ștampilez fericirea Dacă tu ai nevoie de lege... Tribunalul îmi dă voie Să te fac să uiți de nevoi Și să-ți amintești doar ochii mei. Îți pot da