Poezie
Vis planetar
1 min lectură·
Mediu
Atât de mult am fost pe nori
Și măturam praful de stele
Iar dimineața în culori,
Vedem căruțe cu inele.
Oceanul Planetar era o baltă
Ce tremura printre balene,
La Polul Sud era o haltă
Dar n-aveam frac și mi-era lene...
Cu flori de gheață m-am jucat
Să te păstrez la fel ca azi,
Dar gândul tău zboară fierbinte
La cântecele dintre brazi.
Acum sunt urs și prețuiesc
Albinele ca pe-o avere,
Dar ochii tăi mă-mbolnăvesc
Și mi-a trecut pofta de miere.
Izvoare calde se ascund
Și totuși tu le întâlnești,
De-aș ști pe unde să pătrund
Oare vei ști să mă privești?
La locul meu de după stânci
O capră nu știe să stea
Prăpăstiile-s prea adânci
Și văd furnici în calea mea.
Dacă o roată te-ar lovi
Și te-ar aduce-n paradis,
Poate atunci mă vei privi
La fel în fiecare vis!
001.149
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Țenche Mircea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 143
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Țenche Mircea. “Vis planetar.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/tenche-mircea/poezie/14090320/vis-planetarComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.