Poezie

Scutece stelare

1 min lectură·11 octombrie 2018

Mediu

Octombrie, îmi vine să te uit,

Îți fac cadou sertarul meu,

Paianjenii te așteaptă...

Îți era frică să zâmbești,

Să dai emoțiilor un nume,

Urcam încet pe Everest

Când tu râdeai, eu n-aveam glume...

Pașii uscați s-au așezat,

Ți-am numărat speranțele în poze.

Am amintiri cu gust ciudat

Și frunze albe, două roze.

Îți cânt fără să știu de ce,

Tu vrei să ai o cizmă doar a ta.

Am lăsat soarta să se-mpiedice

De bănci, desene și ghiozdane,

Aveam doar trandafiri

Ca arme,

Aveai doar musafiri

În minte

Și nici un pic

Din cele sfinte.

Paharele le sparg mereu

Cu zâmbetul tău pe buzele mele.

Atunci când scutecele nu-ți ajung,

Te rog să uiți

Că te-am căutat în stele!

001.082

Țenche Mircea. “Scutece stelare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/tenche-mircea/poezie/14132296/scutece-stelare

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.