Țenche Mircea

Chiar nu ai întrebări? Bine, ofer răspunsuri Contra cost, Pot comanda meniu de post, Am fost și eu odată(hmm) prost.... Lămâile le cumperi ușor, Tu n-ai răbdare, Semafor, În barca mea Sau

Luminile s-au stins, Încă e soare, Cei ce simt Nu au nevoie de foc... Lacrimile nu au glas, Sunt doar un nebun negru, Ce se visează rege, Pionii doar aplaudă Glasurile lor nu au ecou. Petele

Labirint, totul e simplu... Prima zi: Țipetele au un dulce extaz, Nu reușesc să mă amuz. O altă zi: Vocile creează haos, De ce m-am săturat de lapte? Cândva,departe: Eu văd luminița, Ea

Cărămizile nu mai sunt deloc cool, În locul lor respir beton. Pământul cântă Dar toți ascultă Altceva. Zilele de iunie sunt inamici Cu grindină, furtuni Dar și furnici Ce păcat, Doar tu nu

Cu flori, hârtii și fără intrigi În lumea ta am apărut, Tu te uitai doar înainte Iar eu apusul l-am pierdut... Cărțile vechi au numai praf, Iubiri prea moarte și stinghere, Îl caut pe Dumnezeu

Țânțarii au fecebook-ul lor, Cu aripi, cu sânge și cu durere, O, lume, uite cum zbor! Dar stai, nu-i nici o plăcere... Ciorile cântă absurd Și mintea plutește în gol, Rostesc rugăciuni ca un

Ochi albaștri, poate verzi, Stâncile se pot topi, Cânt balade și aștept Tot ce viața va dori. Prea mulți bani avem în minte, Puțin loc doar pentru Noi, Dacă mâine vom zbura, La ce ne vom

Vindeai speranțe la apus, În păr aveai doar ghiocei, Furam doar flori, Dar ți-am adus Tot ce-ai vânat, Noaptea de ieri, A fost cu teamă și surâs. Am căutat același loc Plini de speranță și

Visele se nasc și mor, Proiectez acoperișuri pentru suflete, Tu știi drumul... Copacii verzi privesc spre soare, Destinele se vând la colț. Am la borcan aer de mare, Inimile preferă

Nebunii nu mai au astăzi culoare, Gândurile lor sunt peste tot. Am găsit cândva calea către soare, Dar am pierdut-o, Iluziile iau foc... Destinul e un șarpe cu venin, Așteaptă clipa

Aș vrea să-ți desenez acum Harta rătăcirii mele. În nord e un ocean 100% bio Plin de pescari fără permis, Ei prind mereu peștele cel mare Chiar dacă este interzis. La est lumina nu te

O minge, cărți și un televizor, Profesori, urme, semafor Tu? Enigma de la ora 5, Când mergi la coafor, Eu caut de zor opinci. Tu cânți despre Romeo, Julieta, Eu sper că ți-ai uitat din nou

Uneori dragostea are forma unui pantof Care te lovește din senin. Te întrebi de unde a venit Și îți place că te doare. De ce ? Pentru că toți pomii au flori Și toți îndrăgostiții au

Au murit brazii de pe stânci, Trăiesc doar butoaiele de lemn. Lumea lor nu are soare, Doar păianjeni ce sunt eroi ai nimănui. Oamenii râd, oamenii uită, oamenii nu simt... Perdele de fum

Aș vrea să știu că nu mai știi Doar fraierii fac nebunii, Mai râzi? Oamenii nu vor să creadă. Tot ce-am văzut era minciună, Când am zâmbit Doar voie bună. În rouă, inimile merg în

Sare pe covor, Îmi lipsesc zâmbetele tale. N-am vrut să fie prea ușor Doar iarna găsești portocale! Ne privim doar în gând Cu dorințele-n cătușe, Nu vreau să stau la rând, Vara, ai grijă la

Cuvintele mă inundă, Pompierii nu plătesc daune, Aș vrea să deschid o copcă Într-un suflet voluntar. Amintirile roz Au fost de fapt gri, Nu mai știi să citești Zâmbetul meu. Iluziile vin de

Emoții, mandarine, îți șoptesc... Lumina mea are ochi senini, Cu norii se joacă în portofel, Banca noastră a rămas la fel de verde. Îți recunosc pașii, În gândurile mele Nu ajungem deloc la

Numele tău e scris pe pietre, Amintirile te uită pe podea, Am pagini verzi, multe lalele, Bine ai venit în Noaptea mea! Sirenele au două picioare, Pirații cântă blues pe mare, Suspinele nu le

Sunt traducător autorizat de zâmbete, Pot să îți ștampilez fericirea Dacă tu ai nevoie de lege... Tribunalul îmi dă voie Să te fac să uiți de nevoi Și să-ți amintești doar ochii mei. Îți pot da

Cândva un hipster s-a născut, Încă din scutec avea barbă, Cu lapte de quinoa a crescut De mic visa prea multă iarbă. În lumea lui multicoloră Să fii pe fashion e vital, Chiar dacă arta-i

Uite, fântâna asta ține un secret, Ea dă viață. Când doar ușile ne despart, Cuvintele par săgeți nucleare. Lumile se împart Anii au pariul lor pierdut. Refuz să cred dar tu trebuie să fii

Până când, Zilele vor avea un nume? Până când, Pașii vor avea un drum? Până când, Zâmbetul tău va fi sincer? Până când, Anii nu vor obosi? Până când, Cărțile vor fi scrise? Până când, Te

Pagina 4 are tot ce vrei, Ciocolată, internet și multe iluzii. Mai bine o întorc, Să văd ce mi-a promis. Pagina 5 plutește în abisul înghețat, E plină de secrete Și de buze fără ruj, Cu ea voi