Țenche Mircea

Pietrele nu știu să plângă, Oamenii nu au nevoi, Mintea ta vrea doar să râdă, Eu pot potcovi doi boi. Sufletele reci se-ascund, Lumea le aplaudă des, Știu că tu nu vrei să râd, Vrei doar calea

Din prima clipă ai știut Că viața e un dar E și o luptă ce o duci Cu cei ce n-au habar. Părinții tăi te venerează Văzându-te cum crești, Tu ești din soare ruptă o rază Mereu tu

Luna se zbate sub pietre de mormant Doar crengile o mai cred acum Sub nori se aude acelasi juramant Fara foc dar cu mult fum. Sunt pe plai si pasarile vaneaza Copacii sunt morti dar semeti Cu

Demult..... Doar frunze înghețate, O mlaștină eternă. Doar inamici în spate Chiar dacă te ascunzi Ei te vor găsi Și părul tău cel negru, Cărunt va fi a doua zi! Te-au prins și te-au

A ține de viață cu două degete Mă împinge pe marginea unei prăpăstii roz, Dotate cu răcire. Găsesc obiecte ce au rost și stări fără ecou Limpede e nisipul, privit prin apă.... Copacii, te vor

Am fost pe plaja ta demult Nisipul mă făcea să uit... Prosopul umed l-ai uitat Pe un pat de alge, L-am furat... Am mers pe aceleași umbre șterse Doar pescăruși cântau sub mese De restul, cui

Prea mulți țânțari Au cucerit noaptea, Cu visele-n ițari Măsor iar catifea. Doar umbrele calde Mă urmăresc în umbră, Doar șoaptele tale Au glas de furtună. Și fumul arde fără tine Ca un

Sunt dus de vant ratacitor, Purtat de drumuri lungi sau scurte De tine tot imi va fi dor Chiar de imi vei zambi in curte. Ma astepti mereu si stii ca viata E o lupta pe care doar tu poti S-o

Dacă privești,dacă visezi Lumina lunii să n-o crezi Să crezi doar un colț de cer Singuratic și stingher. Să mă cauți și azi și mâine Să mă uiți pe un colț de pâine Și să spui iar tuturor Că

O specie de mare importanță, De obicei nu face face ce ar vrea. Dar tot trăiește cu o speranță, Va străluci și steaua ei cândva... În timpul liber ea trăiește Din visele prea interzise, Din

Numele nu mai au nume De când tu... Visele nu mă trezesc, Orele nu mă grăbesc, Pași adânci mă cheamă iar, Unde ești ? Nu am habar, Mintea ta? O,praf stelar... Doar o scânteie îți

Te rog sa mi asculti pasii Ca pe un cantec al vocii tale, Ca pe un vant de amiaza, Ca pe o statuie efemera ce poarta sandale Caci te gasesc in praf de stele Si imi apari ca o naluca Esti chipul

Harem pustiu, plin de paianjeni Ai fost uitat de eunuci, De regi măreți și prea năvalnici, Acum nu știi ce să promiți. Ai camerele fără viață Minți lilieci dar și haiduci Dar poarta ta iarăși

Mă simt pierdut pe un feud Cu capul gol și părul ud, Cu mintea ștearsă și pustie Cântând refrenuri adresate mie. Părea absurd un gest prea izolat, Părea uman să stau pierdut pe raft Dar

Pământ, Din tine ne-am născut toți Ce ciudat, Tu ești doar unul Iar noi avem, Miliarde de destine Ce în final Ajung tot la tine. Pământ, Tu faci din moarte Alte vieți, Și știu că

Nopțile au rareori un nume. De obicei ele trec neobservate, adică pline de vise și de sforăit. Dacă te gândești mai bine, noaptea e ca un cavaler medieval în armură ce nu vrea să-și arate

Ascunde-te iar, in matasea de iarna Caci frigul te cheama fara sa vrei Din zbuciumul tau ramane o geana Un gand nerostit si fara temei. Nu stii ce-i trecutul si nici viitorul Iti place sa fii

În mii de valuri și nisip Mulți marinari vânau balene Dar pescărușul fără chip Lipsea... căci lui îi era lene Scoicile moi se cam iubeau Dar nu aveau nimic să-și spună Rechinii negri astăzi

Vino iar in calea mea Ca o umbra, Ca o stea, Esti lumina Si porti vina Adusa de surasul tau In camera te stiu foarte... Aparte Si as vrea sa ti rapesc suspinele, La fel ca apa ce taie

Lasă, clipa va veni Nu te mai duce înapoi, Nu ai încredere în noi! Eu doar căutam un pom Și am găsit un fir de iarbă De mă vezi alt om Pe tine caută De te întreabă Nu am greșit să-ți număr

Multă lumină și întuneric Clipele noi apar în cale, Pomii înfloresc, se nasc alți pomi Și câinii cer libertate... Apa m-așteaptă, roua e crudă Peștii dorm cu ochii deschiși. Un vânt rătăcit

Privește acum la anul nou Și vei vedea doar un ecou Al faptelor ce nu au fost, Al lunilor fără un rost. Îndreaptă-ți calea spre Orfeu Și însuți tu vei fi un zeu Dar ce voi face oare eu? Când

Promit că iarna asta va fi zăpadă, Promit că virusul va adormi, Aduc și lemne uscate la grămadă Iar mai departe Vezi tu ce va fi... Ofer promoții cu real discount, Cumperi un produs Și nu te