În vremuri prea devreme apuse
Când nemurirea chiar era
Pe sub asteroizi stăteau ascunse
Pământul, soarele și ea.
Ea era cântec, era dans
Era o lacrimă de bucurie
Căci fericirea în avans
Au
Gandurile par acum
Doar o naluca fara pat
Doar o sabie de parada
Sa iei cu tine doar teaca
Dar sa fii mereu in garda
Sa cuprinzi in privirea ta
Dorinta mea de a fi pustiu
Si sa uiti apoi in
Azi în vale vântul fuge,
Însă eu nu-l pot ajunge
Gheața sună peste deal,
Eu m-am rătăcit pe val...
Pietrele ce îmi vorbesc
Te cunosc și nu glumesc
Când spun prea chinezesc
Că te
Granit, baloanele cu aer cald dispar
Focul pare să aducă bruma,
Apa vrea să se mărite.
Am vorbit ieri despre un nou mod
De a te înfuria
Vrei ca întreg universul
Să devină un trăznet
Ce ucide
Te văd și ai parfum de ceață.
Ți-aș cumpăra bomboane
În fiecare dimineață...
Codul meu e albastru
Și caută pe cer,
Steaua ta va plânge
Chiar de va fi ger.
Un licurici cam orb
Ar vrea ca
Cărămizile nu mai sunt deloc cool,
În locul lor respir beton.
Pământul cântă
Dar toți ascultă
Altceva.
Zilele de iunie sunt inamici
Cu grindină, furtuni
Dar și furnici
Ce păcat,
Doar tu nu
Sunt mai viu ca întotdeauna,
De când sunt mai furat de tine
În ochii tăi eu am zărit furtuna,
Dar stelele vorbeau cu mine.
Doar norii pot să îți arate,
Calea spre soare și spre lună
În
Aici unde te văd
Voi ști mereu să cred
Nu voi uita să iert
Și să duc apă în deșert.
Te pierd, te am și te înlătur
Ca pe o bombă cu mercur
Te obosesc și te trezesc
Fără să vreau, tot te
Dar, dacă ai primi un cadou?
Nouă nori și șapte ploi
Se reped acum spre noi,
De ce ai umerii goi?
După deal așteaptă un munte
Iar copacii au povești.
Am un ghem și fire scurte
Tu, de ce
Iar ziua de mâine vine
Am foc dar îl las în tine
Cenușa va fi patul meu
Visând că voi fi Prometeu.
Castele acunse îți ofer
Cu zidurile de aramă
Căci tu mă lași doar să sper
Cu zâmbetul tău
Când am deschis ochii,
El era deja acolo,
Asistentele au multe buzunare
Mereu goale.
Viața prindea contur,
Zilele aveau sens,
Iar el continua să-i facă pe nebuni
Să acționeze regulamentar
Și
Peretele tău are o nucă chiar în mijloc,
E plin de imagini care ar trebui
Să te facă fericit...
El e construit din mii de poze
Și e legat de sute de aprecieri zilnice.
Ochii tăi ar trebui să îi
Panglici argintii,
Pășești în lumea de gheață,
Ai deja mers de eschimos
Și suflet de focă îndrăgostită.
Copaci încremeniți,
Gândurile tale
Zboară ca aurora boreală
Pe câmpii nesfârșite.
Stele
Fara tine nu mai stiu
Decat ca cerul sta in parul tau
E cenusie si te absoarbe
Ca o celula care doarme
Te strivesc sub mii de flori
Si te iubesc in alb-negru
De vei stii,
Ca marea mea
E balta
Tu ai rupt bucăți de piatră
Ca să desenezi o inimă
Ce nu are sfârșit.
Tu ai zburat mai sus de nori
Cu flăcări și cu vise,
Poate că ai greșit.
Lumea vrea circ dar și credință
O singură
O cutie poate ascunde orice:
Pantofi, bijuterii sau amintiri.
Marerialul din care e făcută
Nu e important,
Cutia nu are valoare.
Conținutul face toți banii,
Restul se poate recicla.
Sub
O vara verde fara flori,
Un munte cald fara fiori,
Se desfasoara din trecut
Iar brazii parca ma ascund
Intr-un taram fara greseli
Pe iarba cosita de ieri
Fugeam de lupi
Cu colti de jad
Vedeam
In ziua dusa spre apus
Traiau noua furnici
Si-un carabus
Iar carabusul le spunea:
Sa stiti ca toamna viata-i grea.
Cand soarele ma arde dintre nori
Priveam in zari, uitam fiori
Gaseam doar
Lumină, flacăra mea se stinge
După ce a fost aprinsă de o minune,
Noaptea îi iartă pe toți
Și nu îndrăznește să pună întrebări nepotrivite.
Oamenii uită că mor
Până când învierea
Li se arată ca o
Singur caut un loc în brad
Și pădurea stă să plângă
Locul meu e sub un fag,
Locul tău este chiar lângă.
Norii mei aduc doar ceață,
Ochii tăi aduc oceanul
Ești un râu din altă viață
Iar eu
Strada doarme udă acum,
Poți să-i spui ce vrei să uiți.
Trotuarul chiar visează
Doi motani, chiar și acum...
Ți-amintești de ploaia caldă?
Tu zâmbeai fără să știi.
Stelele cădeau la fel
Iar eu
Lumina e prea grea,
A rămas doar o rază
Ce face noaptea
O zi în amiază.
Cunoaștem multe căi
Și tot nu ne căim
Poți arde în văpăi,
Sau merge la un film.
Pământul are în el
Oasele mele
Când totul se duce fără răspuns
Tu crede în tine fără să să ceri,
Ai acul la tine dar nu ai împuns
Clădește speranțe și uită de ieri.
Te mușcă destinul și nu te auzi
Pe lista ce merge în
Poate ca ai vrea sa incerci acum
Sa te strecori intr-un parfum
Sa acunzi in flori de orhidee
Sau sa rapesti Calea Lactee.
Te cred si fara sa-ti vad chipul
Iar gandurile tale nu razbat
Pe buze