Cvadriga vorbelor

\"locuind labirinturi
in adincul prapastiei din mine\"
calatoare pe caile timpului, ratacind calatorii, asteptind intimplari prin care el, timpul, sa desavirseasca intimplarile sufletuli, tu urmind sa-i fii nu doar inceput de carte
astepti inca, paginile nescrise ale vietii ce va sa vina
oare te-am inteles taisia?
cu drag

o Taisia care are parca mai mult curaj in a-si arata si partea vulnerabila, nu te mai ascunzi dupa expresii prea ermetice, neaccesibile tuturor.
o poezie a simturilor, o poezie intoarsa spre ieri

...nici eu nu mă mai stiu...poate de aceea tot caut,o fi bine sau rău...cine știe?:)Ai înțeles bine...motiv de bucurie a sufletului prezența ta aici.:)Mulțumesc.

...Dana, o surpriză mi-ai făcut cu atât mai mult cu cât nu credeam că mă citești.Poate ai dreptate, deși starea mea de ascundere nu e una intențională,așa a fost să fie acum... Multumesc pentru gândurile tale frumoase si te mai aștept,căci ne citim reciproc:))

Cu drag,
Taisia

Remarc \"semnul\" acela din ochi spre calea pe care îi ești și călătorie, și călător.
Un poem scris elegant, mi-a plăcut.

Taisia, e bine sa privesti din cand in cand spre ieri, dar nu uita ca cel mai important e Aici si Acum...Bine te-am gasit! :)

drag,
Carmen

Alina... mulțumesc pentru semnul lăsat aici.Ai interpretat într-o \"nuanță\" inedită fragmentul acela din poezia mea, cu distinctia de care dai dovadă mereu.
Carmen... desigur clipa prezentă (care, fie vorba între noi,tocmai a trecut) reprezintă reperul dezirabil, însă nu putem ignora \"farmecul\" momentelor \"arhivate\" în trecut.Mulțumesc și te mai aștept.
Cu drag,
Taisia