Poezie
GLOSSA
Dormind printre ai mei
2 min lectură·
Mediu
GLOSSA
Neam nascut printre blesteme,
A purces poporul meu
Inrobit la glii si vreme,
Avand doar pe dumnezeu.
Precum frunza in padure,
Viata noastra-i trecatoare,
Zamisliti in plete sure,
Infratiti de munti si mare.
Soarta zilei noastre este
Intinata de pacat
S-a dus timpul de poveste
Cu-a lui fata de-mparat.
In curand va fi opusul
Adevarului din leme
Si n-om mai iubi apusul,
Neam nascut printre blesteme!
Iar apus de n-o sa fie
Nu va fi nici rasarit;
Nu va fi Isus sa-nvie,
Nici Isus sa fi murit.
Gandul doar va sti sa zboare
Si ne va sluji mereu,
Cum in drumul catre soare
A purces poporul meu.
Veacurile-au curs si sortii
Multor fii si stranepoti
Si-au cinstit in taina mortii,
Au sfarsit si dansii morti.
Osandiri de cete-n prada
Au venit ,plecand spre-a geme;
A ramas doar el,in spada,
Inrobit la glii si vreme.
Coasa vidului zoreste
Cu-a ei mana ca o coasa;
Ea-i uscatul,eu sunt peste,
Iara vremea,nemiloasa.
Timpul cerne cai absurde,
Omul il subjuga greu,
Prea ades,la soapte surde,
Avand doar pe Dumnezeu.
Vorba ce se vrea-nteleapta
Doar tacerea o slujeste;
Omul drept e cel ce-asteapta
Si rabdarea o iubeste.
Dansul stie-n fapta cale
Si se pleaca sub secure
Trecator fiind,in jale,
Precum frunza in padure.
Muritori fi-vom prin moarte,
Desi alt trai ne e sortit,
Avand tacerile consoarte
In vidul vesnic infinit.
Asteptand menirea rece,
Ma intreb de se mai moare,
Dar de-mi pare ca nu trece
Viata noastra-i trecatoare.
Luna candela coboara
Pe aripi de vise-n casa,
Ne cuprinde-ncet si zboara
Catre pacea-n noi ramasa.
Si ne trec pe dinainte,
Ca izvoarele-n padure,
Cei uitati printre morminte,
Zamisliti in plete sure.
Intrebari ce nu au tinte
Si raspunsuri fara glas
Ne salasluiesc in minte
Si ne-ndruma orice pas.
Gandu-si scutura aripa
Purtand lacrimi de visare
Langa noi,ce traim clipa
Infratiti de munti si mare.
Infratiti de munti si mare,
Zamisliti in plete sure,
Viata noastra-i trecatoare
Precum frunza in padure.
Avand doar pe Dumnezeu,
Inrobit la glii si vreme,
A purces poporul meu,
Neam nascut printre blesteme.
035
0
Bine ai venit pe poezie.ro