ȘCștefan ciobanu
Verificat@stefan-ciobanu
„dumneata, care ai trecut prin atâtea în viață, nu știi cumva unde este W.C.-ul? - Gellu Naum”
Facultatea de Psihologie Master: Studii Literare din cadrul Facultății de Litere, Universitatea București câteva cărți publicate și câteva premii colaborări cu diverse reviste din țară contact:stefanciobanu2004@gmail.com http://alexandervsalexander.blogspot.ro youtube channel https://www.youtube.com/channel/UCkJSpoMQ1ryHaeiDgoxSGzw?view_as=subscriber
Pe textul:
„Caietul dictando din Cișmigiu " de Sorin Stoica
Pe textul:
„joc de rol" de Zburlea Ariana
RecomandatPe textul:
„joc de rol" de Zburlea Ariana
RecomandatPe textul:
„haiku" de George Daryoung
catrenul ghicitoare creaza o atmosfera si irita/incita prin titlu. eu il iau ca atare si aplaud apropierile aparent fara legaturi (comori vs pumnl) cu un final in cheie lirica.
Pe textul:
„Cimilituri cu schepsis" de Dragoș Vișan
Pe textul:
„Ghicit(oare?) - 9" de George Pașa
Pe textul:
„cea mai grea parte" de Nuta Craciun
apoi ai versul ,, ce prima dată trece prin creier
un anotimp nemuritor,, trece cu nemuritor scad din forta meessajului. asa ca as spune ,,ce prima dată așterne în creier
un anotimp nemuritor,, iar continuarea ar veni in acord cu verbul ,,ori un
tărâm fantastic de exersat vise lucide,, (desi pt marirea efectului as scurta ,,ori un
tărâm de exersat vise lucide,, pt ca acel fantastic explica prea mult si scade din efectul viselor lucide (imi place de a introduce in poezie acest concept in aceest context al iubirii, bine ghidat)
,,ca Ofelia nemuritoare,, as sterge nemuritoare, pt ca diluezi efectul, explici ceea ce trebuie sa ramana emotie.
cu toatee astea vad ca ghidezi poeziile pe niste coordonate neasteptate, niste salturi din sinapsa in sinapsa ce duce la construirea unei stari. chiar cu micile observatii personale, poezia are un mare plus, si consider ca meerita locul la reco. asa ca +
Pe textul:
„Trupul meu muritor vs cuvintele mele nemuritoare" de Antonia-Luiza Zavalic
leneșă,, sau ,,ancoră argintată,, dar si asa incarcata poezia vorbeste direct, atingand efemerul. o poezie clara si foarte vizuala prin acea ancora care impune greutate si patrundere in adancuri, in tenebre.
Pe textul:
„desfrunzire " de Dunca Valentin
Pe textul:
„Pentru căutarea în sus" de Dragoș Vișan
Pe textul:
„verdictul se tot transforma cu mâinile la urechi" de ștefan ciobanu
Pe textul:
„Lacrimi" de Cristina-Monica Moldoveanu
Pe textul:
„Inima mea n-o lua de la mine" de Antonia-Luiza Zavalic
din final as scoate comparatia, inutila, si as lasa asa
Ceva nemuritor transpiră dincolo de cei mai negri cireși
pe care i-am privit vreodată.
Pe textul:
„Ochii care nu se văd sunt scriși în aer" de Antonia-Luiza Zavalic
/căci dragostea înseamnă cea mai adâncă suflare pe care o poți lua vreodată
în plămâni înainte să te arunci în întunericul infinit copleșitor/. da, este o zicere ce poate parea banala, dar pusa in discurs functioneaza ca o reamintire.
buna ideea de a incepe brusc poemul, ca si cand ar fi o discutie in desfasurqre.
ce nu mi-a placut; poti reformula, la o revizuire si daca vrei, primele 3 strofe (paragrafe) ca sa scapi de acel cand care, in contextul de fata, mi se pare suparator la ureche
Pe textul:
„Niciodată nu este prea târziu pentru fericire" de Antonia-Luiza Zavalic
Pe textul:
„ghemuit" de ștefan ciobanu
RecomandatPe textul:
„ghemuit" de ștefan ciobanu
RecomandatPe textul:
„ghemuit" de ștefan ciobanu
Recomandat