Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

nu visa când poți atinge

1 min lectură·
Mediu
toate feresterele sunt azi deschise
spre soare
ca petalele florilor
am început să urc în mine
curând
o să deschid chepengul din creștetul capului
m-ai învățat
să nu mai folosesc
pânzele de păianjen pe post de tifon
mi-ai arătat
cerul albastru cu degetul arătător
degetul s-a lipit de albastru
dar tu nu ți-ai dat seama
095.396
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
55
Citire
1 min
Versuri
13
Actualizat

Cum sa citezi

ștefan ciobanu. “nu visa când poți atinge.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-ciobanu/poezie/1800871/nu-visa-cand-poti-atinge

Comentarii (9)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@silvia-goteanschiiSGSilvia Goteanschii
se vede idealul iubirii ca sens primar
sensul secundar aici nu există pentru că arta prevalează orice intrare secundă
metaforizare-spectru, o poezie luminoasă prin mesajul care se simte în deget atunci cînd te gîndești la atingerea cerului pentru totala contemplare cu realitatea frumoasă, și nu cu visul ireal
toate ferestrele fiind deschise
îmi deschid și eu inima în fața acestui text prețios
0
@dana-banuDBDana Banu
ți-a reușit partea din final, e acolo o imagine chiar puternică, părerea mea,

cerul albastru e albastru și dacă nu spui că-i albastru(uff, mă bâlbâi:))
adică eu aș scoate culoarea de acolo
deși dacă o scoți nu mai sună ok...

poezioarele astea ale tale de relativ mică întindere au un farmec al lor aparte
da, un farmec aproape albastru

salut
0
@stefan-ciobanuȘCștefan ciobanu
am stat mult la cerul albastru. nu stiam cum sa pun dar am zis ca are o anumita nuanta asa, cer albastru. sper sa gasesc o solutie.
ma bucura trecerea ta. chiar ma bucura.
0
@ioana-mateiIMioana matei
da, un text ce se desfasoara sub cerul musai albastru, cred eu, altfel isi pierde tot miezul...un cer care poate muri uneori de prea multa nevoie de viata, un cer ce-si traieste inaltul ca pe tandretea unei dureri ce-l devoreaza: nesfarsirile noastre uitate...un cer nabadaios sau smerit, inconstient sau vinovat, un cer poet lipit cu buna stiinta de degetul poemului tau...iar eu am senzatia ca de cite ori face asta parc-ar vrea sa spuna: te iubesc!
0
@maria-delMDMaria Del
Un poem fragil si transparent ca o petala in soare. Mi-a placut simplitatea care ii confera stralucire, fara sa piarda din profunzime.
0
@stefan-ciobanuȘCștefan ciobanu
silvia, asa am vrut sa fie, o poezie foarte luminoasa
ioana, ai dreptate de multe ori cuvintele nu trebuiesc spuse. gesturile ne poarta spre inaltimi
maria, in primul rand la multi ani pt azi.
apoi iti multumesc de trecere si de popas.
numai bine
stefan
0
@adriana-lisandru-0026649ALAdriana Lisandru
atat inceputul, cat si finalul, degaja o mare candoare, accentuata prin contrast de strofa a doua, mai \"masculina\".
un text care reuseste sa insenineze cititorul prin mijloace de o stralucitoare simplitate.

PS: typo la \"pâmzele\".
0
@daniel-gherasimDGDaniel Gherasim
dupa cum spunea adriana, typo la pamzele / panzele.
tot in strofa 3 suna foarte rau \"m-ai invatat sa nu mai\". suparator.
DAnielul.
0
@stefan-ciobanuȘCștefan ciobanu
adriana,
multumesc de trecere. am corectat
danielule, daca nu ai nimic de zis decat semnalarea unui typo care oricum fusese semnalat, si ca nu stiu ce tie nu iti suna bine, mai bine nu comenta. pe bune:)
seara frumoasa
0