Stanica Ilie Viorel
Verificat@stanica-ilie-viorel
„Fiinţa-sângele râuri, râuri de gânduri.”
Eu m-am născut să fiu mai mult de o zi...Poate cât să am timp să mă nasc. Am apărut în Hunedoara și puțini sunt cei ce mi-au auzit sosirea, nu pentru că n-aș fi avut ceva de spus.Am spus, în gura mare, dar furnalele vuiau cântecul lor (mai târziu am…
mulțumesc!
Pe textul:
„aripi de gând" de Stanica Ilie Viorel
mulțumesc!
Pe textul:
„vreascuri" de Stanica Ilie Viorel
săptămână luminată!
Pe textul:
„dragoste fără chip" de Stanica Ilie Viorel
comerciantul care închide magazinul pune un anunț
pe acest site este chiar atât de dificil să se ofere o explicație, un termen, o atenționare înainte de a opri site-ul, gen:
" vă informăm că în perioada... site-ul intră în lucrări de..." ?
Pe textul:
„dragoste fără chip" de Stanica Ilie Viorel
și când va funcționa în regim normal?
Pe textul:
„Ultima moarte" de Stanica Ilie Viorel
versiunea veche va mai reporni?
Pe textul:
„dragoste fără chip" de Stanica Ilie Viorel
așa, văzând că nu răzbește (cu mingea pe care o crede ou) se dezvață de obiceiul dăunător
concluzia, mingea e rea doar pentru găini :)
mai degrabă, în poezica ta, observ că rele sunt găinile care nu fac ouă să aibă cu ce să dreagă bătrâna zeama
Pe textul:
„... mingea rea..." de Miclăuș Silvestru
mulțumesc pentru apreciere!
Pe textul:
„dilemă" de Stanica Ilie Viorel
s-a dus pe la frizerie
să-i așeze, un pic, părul
Pe textul:
„Ghicitoare 643" de Miclăuș Silvestru
recunosc că îmi place și gust și eu
cum nu sunt invidios, chiar nu mă feresc să fac asta
așa că, te trag de mânecă și aflu rețeta, poate data viitoare reușesc și eu
sincer, nu știu dacă modific ceva la text, acum doar mă bucur de interacțiune
oricum, mulțumesc!
Pe textul:
„dilemă" de Stanica Ilie Viorel
cât să o păstrezi și să o revendici
nu vei întâlni opoziție din partea mea :)
dacă vrei să eviți vreo critică, poți să adaugi o notă de genul
cover Dilema lui Tego :)
chiar îmi place versiunea ta, iar textul are la origine o discuție purtată de noi doi pe un alt text de al meu
Pe textul:
„dilemă" de Stanica Ilie Viorel
e bine că am păstrat ciorna (zic)
deci, să fie primit ca firmă brută :)
dacă cuvântul s-a propus inițial ca formă de reprezentare în vederea unui acord de comunicare cu rost de supraviețuire, mai apoi pentru conviețuire și până la complex, ulterior cuvântului i s-a adăugat un conținut dincolo de abordarea simplă, descriptivă, de tip mesaj emițător-receptor, decriptate simplă, plecând de la sunet, la compuși de sunete. s-a adăugat, deci, valențe noi semnificației, s-a împins în conținut visarea, creativitatea, metafora, sinonimitatea, abstractul, codificarea.
ce este cuvântul astăzi? tot un mijloc de comunicare, dar cu un conținut mult mai complex. dacă, de exemplu, cuvântul "sud" a fost inițial doar un reper cardinal, ulterior, imediat sau mai târziu, pe măsura cunoașterii, noi valențe, de exemplu mijloc, amiază, centru, ori poate chiar ceva care în raport cu ceea ce se află la sud de o origine (ca de exemplu, dacă la sud se află mereu o stâncă, cu timpul se va spune nu că pornim spre sud, ci spre stâncă).
acum se poate avea în vedere și comportamentul indivizilor. căci, în epoca cunoașterii se vor îngrășa în sensuri cuvintele, pe când în epoca în care procesul creativ este înlocuit cu cel intuitiv cuvintele se golesc de formă și de substanță. dacă în trecut, sau în unele limbi, se foloseau mai multe cuvinte pentru a exprima ceva (cuvinte compuse sau propoziții), astăzi se folosesc prescurtări sau simboluri (emoticoane) lăsând înțelegerea sensului la alegerea intuitivă a conlocutorului
spor!
Pe textul:
„Este semnul lingvistic exclusiv arbitrar sau exclusiv motivat ? " de Dolcu Emilia
pot spune că nu s-a pierdut mesajul
nici nu-mi rezulta altceva decât "speranța"
Pe textul:
„Preludiu" de Amanda Spulber
are și poveste
de corectat "vroia*/voia să scrie"
Pe textul:
„Ultima Carte poștală" de nicolae tomescu
am găsit loc de parcare la umbră - vai ce noroc!
mi-au răhățit parbrizul- na belea!
dar în superstiția comună e semn de noroc- musai să joc la loto!
nu mau sunt supărat pe voi, guguștiucilor, ba dimpotrivă
dacă nu îmi murdăreați parbrizul, nu vă ascultam uguitul gingaș și nici nu mă opream să privesc teiul meu preferat, de care uit luat cu grijile
dacă mai și câștig la loto, vă dedic un poem, promit! :))
Pe textul:
„uguit de guguștiuci" de Miclăuș Silvestru
pe când într-o epocă în care creativitatea este înlocuită cu intuiția, cuvintele sunt golite nu doar de conținut, dar și de formă, trecându-se la prescurtări și simboluri, într-o grabă a comunicării impusă de nevoia de a primi cât mai multă informație, și deci, de nu a pierde timpul cu comunicarea.
astfel, cred că se poate observa cum și imaginația creatoare pierde în fața absorbție de proceduri (ca să le numesc așa), ocolindu-se procesul în sine- se trece de la a citi o carte, materialul, care lasă loc dezvoltării imaginației și adăugării propriilor valențe, la vizual, audio, muzical...
mda... m-a prins subiectul :)
nu mi-am propus o dezbatere, voiam doar să las un semn de citire și de apreciere, dar m-am dus către temă ca molia către lumină :))
toate cele bune!
Pe textul:
„Este semnul lingvistic exclusiv arbitrar sau exclusiv motivat ? " de Dolcu Emilia
textul ar putea un fragment dintr-o proză,
în context ar putea fi o filă de jurnal sau chiar o scrisoare
care s-a întors la expeditor cu mențiunea
"destinatarul nu a coborât în gară, mersul trenurilor s-a prescris"
zic că e cam poem
într-un final (fericit aș spune) personajul principal a rămas cu poștașul
să știi că mi-a plăcut
pare încurcat pe la granițele alea, dar merge
spor!
Pe textul:
„Moment de proză..." de Iulia Elize
de subiect dintr-un colaj
și spun asta pentru că se pot imagina diferite preludii
cred că aș putea fi de folos dacă aș spune ce nu îmi place
nu-mi place acel vers "Se crapă ecranul cel fals, de cristal"
îi înțeleg sensul, dar mie îmi strică peisajul, lirismul preludiului
și mă întreb, pregătitor pentru ce?
pentru speranță?
poate mă prind :)
Pe textul:
„Preludiu" de Amanda Spulber
