Stanica Ilie Viorel
Verificat@stanica-ilie-viorel
„Fiinţa-sângele râuri, râuri de gânduri.”
Eu m-am născut să fiu mai mult de o zi...Poate cât să am timp să mă nasc. Am apărut în Hunedoara și puțini sunt cei ce mi-au auzit sosirea, nu pentru că n-aș fi avut ceva de spus.Am spus, în gura mare, dar furnalele vuiau cântecul lor (mai târziu am…
textul e ori prea “desfășurat”, în sensul că pe ici, colo sunt câteva pasaje care ar putea fi sintetizate într-un poem, ori prea “ștrangulat”, în sensul că nu dezvoltă nici măcar până la nivel de proză scurtă
l-aș încadra la “jurnal” și, ca apreciere, e liniștitor, delicat ca ironie,
ce să zic, l-aș depozita și aș reveni pe el.
spor.
Pe textul:
„Lavoar sau sinteza zilei de luni" de Nincu Mircea
Pe textul:
„Ghicit(oare?) 2" de George Pașa
doar am șoptit indiciul colegilor
cum aflasem deja răspunsul din indiciu, bucuria jocului era împlinită
ar mai trebuit să caut și cum se numește
deci: cupa la Dragoș, cu felicitări (a fost și singurul care a înțeles indiciul meu)
noi, cu diplome de participare
mulțumesc pentru ghicitoare
Pe textul:
„Ghicit(oare?) 2" de George Pașa
interesantă prezentare a unui reproș fără urmă de indignare, cumpătat
e ca o confesiune, ca un bilet lăsat urmăritorilor, fără vreun indiciu, doar vorbind despre motivul faptei
curate metafore și linia cap-coadă a unei idei cu tâlc, netrântită.
citit cu plăcere
Pe textul:
„voi nu" de Valeriu D.G. Barbu
între lumini și umbre și cum vin se transformă în gânduri despre alte himere
au și himerele, ca și basmele, sâmburele unor adevăruri. ele se prefac trecătoare amăgiri
dar au trup și cuget, suflet n-au
d’aia e nevoie ca ele să existe, de un muritor! uneori de doi
contribuție pricepută la jocul cuvintelor cu rost de poezie, cu povestea contemplării întreagă
Pe textul:
„Pisica lampă și vampă, spectrul morții " de Dragoș Vișan
am dat un ochi pe diagonală
Pe textul:
„Lavoar sau sinteza zilei de luni" de Nincu Mircea
celui mic, ai recitat-o?
ce a zis?
Pe textul:
„Una e" de Dragoș Vișan
ceapa, pe ici-colo, avea
tijă florală
ca o lumânare
mi-am amintit de ghicitoare
ce-am făcut?
am rupt din ele
n-am nevoie
că sunt “rele”
mi-a venit în minte “măciulie”
observ că nu e soluția
o fi, tija florală
sau fusta cepei (parcă)
nu știu sigur, e o vorbă “a făcut ceapa fustă”
Pe textul:
„Ghicitoare 486" de Miclăuș Silvestru
este dorința ta să se adreseze femininului?
“ devii absentă vrei să fii oricare alta dar nu tu
ai construit un zid între tine și lume”
l-aș citi așa
“ devii o absență (sau: în absența ta) vrei să fii oricare, dar nu tu
ai construit un zid între tine și lume”
ființa, cu trăirile sale, poate să pară un orizont de sticlă, dar nu aș paria pe asta (sau mai mult nu vreau să cred asta)
știu că există această realitate, o văd și în poemul tău, dar mă simt dator să mă împotrivesc
m-aș pune covor, să nu se spargă fragilele tale, dar fragil sunt și eu
nu știu de ce, ca pe o antiteză, gândesc ce a spus Leo, într-un comm: că se face fochist.
m-a cuprins în starea sa acest poem, de aceea îl recomand
Pe textul:
„ un teritoriu cu obiecte fragile" de Nuta Craciun
- la aia de pe bastonul conducătorului fanfarei
dar, nu s-a pus
așa că, dacă câștigi cu răspunsul ăsta, rămâi cu bastonul, eu păstrez măciuca:)
Pe textul:
„Ghicit(oare?) 2" de George Pașa
promit să revin
și mai promit ceva: azi (că e deja azi) citesc ce ai mai postat în ultimele zile
cred că și acesta este un text scris în alte timpuri:)
Pe textul:
„Pisica lampă și vampă, spectrul morții " de Dragoș Vișan
dar!
pentru puține texte spun “mulțumesc”
Pe textul:
„Masteranzii " de Maria Elena Chindea
“ cuvintele sînt ca ploaia iar înțelesul e distanța
dintre ploi”
l-am citit așa:
“ cuvintele sînt ca ploaia iar înțelesul e distanța
dintre stropi”
a fost nevoie să compilez (ceva vreme) să realizez că spui distanța dintre ploi, nu dintre stropi
așa ai dorit, “ dintre ploi”?
poemul este scris recent?
îmi pare detașat un pic de starea propusă zilele astea, la cald
este un poem întreg, unde văd alăturarea cuvintelor nespuse și a vieților trăite de o dragoste care este
***
am și eu reținerea în ceea ce privește reciprocitatea
azi chiar am scris un text gândindu-mă la ceva de genul ăsta: mă gândeam că pe site nu se oferă destule critici constructive și că prea multă laudă duce la vreo senzație de autosuficiență sau de frustrare
(textul l-am postat. e ăla cu eul din colivie)
dar nici nu pot renunța la o sinceră apreciere
cum n-aș vrea să renunț la părerile exprimate sincer, în general
așa că, zic și eu
îmi place, dau stea textului, că merită
Pe textul:
„nu există pace pentru învinși" de Leonard Ancuta
sunt multe texte pe care le citesc, dar nu las comentariu- de cele mai multe ori- din lipsă de stare.
aș putea spune că evadez pe aici…
acum, de exemplu, am intrat în casă (lucru în grădină) și m-am furișat pe telefon… scriu
cățelul mă așteaptă pentru rondul de seară, nu-l pot dezamăgi
voi reveni
am câteva “datorii”, am citit azi texte bune, dar nu am putut interveni
mie îmi este și dificil, comparativ cu Dragoș, cu tine, cu…alții, care aveți critica în buzunar (mă refer la cunoaștere).
cu drag.
Pe textul:
„nu există pace pentru învinși" de Leonard Ancuta
primesc cu interes comentariile.
despre steluțe, sunt ale textului… va sta și el ca un păun pe-aci. cu cât mai multe cu atât mai fălos:)
vă mulțumesc.
PS- e inspirat din întâmplări trăite.
Pe textul:
„cu jumătate de bilet în buzunar" de Stanica Ilie Viorel
cu ritm, cu metafore neforțate, originale, reușite
și cu o idee care nu țopăie,
care te ține în poveste fără vreo amăgire, fără să-ți impună asta
un superb poem
(mi-ar fi fost mai ușor dacă pentru bonz și Șambala se atașau explicații la subsol, nu mai căutam pe google)
Felicitări!
Să tot citești așa ceva.
Pe textul:
„Pereți de scorburi " de Romulus Câmpan Maramureșanu
