Stanica Ilie Viorel
Verificat@stanica-ilie-viorel
„Fiinţa-sângele râuri, râuri de gânduri.”
Eu m-am născut să fiu mai mult de o zi...Poate cât să am timp să mă nasc. Am apărut în Hunedoara și puțini sunt cei ce mi-au auzit sosirea, nu pentru că n-aș fi avut ceva de spus.Am spus, în gura mare, dar furnalele vuiau cântecul lor (mai târziu am…
și-am fi uitat cu totul
dacă n-ar fi verdele nescuturat
sub care ne dăruiam...
acel verde care nu se scutură așa îl văd, metaforă pentru amintirile vii
un ușor regret, o nostalgie, dar mereu o bucurie
ar mai fi și iubirea, și ea e veșnică
căci azi, împreună dăruim (nepoțeilor, aș spune)
Pe textul:
„Verdele care nu se scutură " de Papadopol Elena
primi soliști
nu cumva este prim-soliști, ori poate primii soliști ?
poezia îmi pare un fel de dialog, la distanță, cumva inspirată din realitatea... faptică
Pe textul:
„distanțarea decupează peisaje insolite în eter, iar tu se pare că-nțelegi" de George Pașa
mi-a plăcut
Pe textul:
„Cămășile și rufele lui tata" de Ștefan Petrea
și fiecare dormim în felul nostru
cum fiecare ne trezim în felul nostru
între adevăr și minciună e manipularea
cum între realitate și vis e visarea
Amanda, mulțumesc pentru semnul lăsat!
Ionuț, spor și sănătate! Mulțumesc încă o dată!
Pe textul:
„Strop de bine" de Stanica Ilie Viorel
extaziat mai ești!
Pe textul:
„Strop de bine" de Stanica Ilie Viorel
te-ai băgat în seamă pentru că ești ignorat?
ți-am lăsat comentariu, să te simți băgat în seamă
Pe textul:
„Ghicitoare 729" de Miclăuș Silvestru
și cum aș putea să fac asta referitor la cele spuse de tine, Ionuț,
în condițiile în care habar n-am despre cele spuse de tine
așa că îți mulțumesc pentru atenția acordată textului și caut să aflu
despre cele spuse de tine
Măriucă, interesant de aflat despre ce ai spus, mulțumesc!
Pe textul:
„Strop de bine" de Stanica Ilie Viorel
cuvântul mi-a părut atât de întreg alăturat reportajului
încât nici nu m-am documentat, chiar dacă părea inventat
așadar, mi-am zis că a inventa cuvinte e totuna cu a folosi cuvinte,
dacă își găsesc locul
astfel am intrat în jocul câtorva rime, fără a mă îndepărta de un
minim conținut (substanță a gândurilor)
deci, este o poezioară-jucărioară :))
mulțumesc, Elena!
Pe textul:
„Strop de bine" de Stanica Ilie Viorel
ucenic, nu ca fugar
și găsind o strungăreasă
s-a făcut și el... strungar
tot așa-i frumoasă viața
ca în zâmbet... strungăreața
Pe textul:
„Ghicitoare 728" de Miclăuș Silvestru
Melania chiar ştia
că nu-i rost de drăgosteală
nici moment pentru prosteală
Pe textul:
„Pudoare la inaugurarea !" de Mihai Miro
De îmbunătățitcare stau la taifas
Pe textul:
„Ghicitoare 727" de Miclăuș Silvestru
dar nu prea se leagă cu : Și în tot ce viețuiește.
Pe textul:
„Ce e oare?" de Dacu Iulian Toma Radu
prin izvoare
vestea primăverii o cântă
împodobit pe la urechi
cu ghiocei
pământul zâmbește lunii
și-o încântă
spor!
Pe textul:
„simfonia primăverii" de FLOARE PETROV
mai plăcută această variantă unde în final avem și o inimioară roșie
mie mi-a plăcut unde stă ascuns salvatorul acela năzdrăvan, în sertarul cu fluturi, probabil
se obișnuia cu fluturii din stomăcel
Pe textul:
„Sertarul cu fluturi" de Ana Urma
altfel, tot eu :)
mulțumesc, Amanda!
Pe textul:
„Îmbrăţişare" de Stanica Ilie Viorel
agonia pare să reprezinte la indigo "starea națiunii"
multă răbdare trebuie să ai :)
cred că inevitabilul s-a produs și procesul degradării este ireversibil
altfel, toate cele bune!
Pe textul:
„planuri de speranță purpurie" de FLOARE PETROV
rece îmbrățișarea oferită în mod egoist
depinde în ce fel sunt interpretate versurile
mulțumesc, Ionuț!
Pe textul:
„Îmbrăţişare" de Stanica Ilie Viorel
