Sertarul cu fluturi

ciudat, citind acest poem am simţit un erotism ambalat în nişte cuvinte destul de cuminţi la prima vedere, dar „palma asprita” mă face să mă gândesc la o experiență fizică repetitivă, iar „figurine de roua cruciade de greieri” la un rit sexual nocturn, unde sunetele greierilor pot fi asociate cu gemetele din actul sexual. Practic observ o dualitate între natura pură și dorința carnală, de la aceasta nefăcând excepţie nici muntele lui Venus, care este posibil să fi asprit palma de la atâta iubire narcisistă, iar, dacă se doreşte şi ceva mai masochist, atunci ochiul nimfei revendică rana, nu-i aşa? Nu-i bai, dacă iei nişte pulbere albă, dispare durerea sau se sublimează, important este să se slăbească cingătoarea, să cadă pantalonii şi să iasă vechiul far, cu tot cu sămânţa luminii. No, ce să zic, e fain şi erotismul ăsta, disimulată de cuvinte polisemantice. Ce se ascunde în spatele femeilor care vorbesc de fluturi în sertare sunt, de multe ori, nişte îngeri căzuţi, care şi-au pierdut inocenţa cu nişte instrumente sau nişte oameni de cauciuc.

disimulat

decât fantezii d'alea vulgare unde trebuie pus capul de mort drept avertisment,
mai plăcută această variantă unde în final avem și o inimioară roșie

mie mi-a plăcut unde stă ascuns salvatorul acela năzdrăvan, în sertarul cu fluturi, probabil
se obișnuia cu fluturii din stomăcel