Poezii

Lasă-mi, Doamne, gândul curat să pot zbura ușor, ca o pană desprinsă din aripă Fără Tine, Doamne ca să văd nemărginirea, și oricât aș inima mea bate înainte, mi-aș limpezi privirea Și

AUAna Urma

0

0

au așezat suma la capătul unei pagini ca pe un verdict și pentru o clipă am privit numărul acela cum privești o fereastră străină într-o casă în care ai locuit cândva nu apăreau acolo tăcerile

AUAna Urma

0

2

În noaptea aceasta cerul nu stă deasupra pământului coboară, o nălucire ca o amintire Îl simt în iarba umedă pe care n-am trăit-o niciodată, dar care mă cheamă pe nume Din când în când câte o

AUAna Urma

0

0

îmbrăcată-n lumină ai venit înăuntru mătăsuri vegetale cu trenele de flori... da, ți-ai pus Edenul pe umeri. Nasturi mici de rouă, agrafe de lavandă... ai prins pletele vântului și le-ai

AUAna Urma

0

2

Scuturat de mult cireșii, petalele tale de cuvinte au căzut una câte una, albe, grele de dor, până când foaia s-a făcut lumină. Din ploaia florilor n-au rămas decât semne, semne pe care inima

AUAna Urma

0

0

Mai ştii să te joci, nu-i aşa? undeva, înlăuntrul tău în fiinţa ta aşteaptă! Cu tine vorbesc, nu-i așa? Să sari un şotron, să ridici un zmeu, să te dai pur şi simplu în leagăn însă, undeva

AUAna Urma

0

0

să plecăm dis-de-dimineață pe străzile în care încă locuiești ca într-o lumină rămasă aprinsă după plecarea tuturor îți iei în rucsac caietul de schițe și o bucată de cer împăturită între pagini

AUAna Urma

0

0

E lumină pe calea mea. Nu ca un soare orbitor, ci ca o flacără liniștită care nu arde, ci însoțește. Iubirea mi-a dă ruit ceea ce nu știam că mi-a lipsit:fericire care nu strigă, liniște care nu se

AUAna Urma

0

0

Înainte ca zgomotul să învețe să-și spună numele, înainte ca umbra să se hotărască drumul încă de rouă și nu întreabă unde mergem, luăm doar ce nu face greutate: un vers neterminat în buzunar,

AUAna Urma

0

0

Înainte ca zgomotul să învețe să-și spună numele, înainte ca umbra să se hotărască drumul încă de rouă și nu întreabă unde mergem, luăm doar ce nu face greutate: un vers neterminat în buzunar,

AUAna Urma

0

4

Niște semințe mici, ce se nasc în pământul înmiresmat al speranțelor noastre, crescând tăcut și ușor, până ajung să străbată cerul și să atingă acel loc unde nu există limită între dorință și

AUAna Urma

0

0

te-am căutat în ceruri te-am simțit pe cărarea mea prinsă de un fir, adaug și luna cea nouă în veghe îmi ții într-un colț de inimă o lumină mica ți-am simțit pașii cu fruntea lipită, de tăcere la

AUAna Urma

0

0

după o ploaie un semn tresar înălțările somnul florilor caut liniștea

AUAna Urma

0

0

să te trezești dimineața să știi că mi-e dor de tine, timpul s-a oprit, iar ochii plâng neîncetat și zborul primăverii pare melancolic, astrele sunt puține, iar cerul de hârtie se pierde printre

AUAna Urma

0

2

este un pas curge ușor pe foaia albă ca o picătură de rouă e un dar toate vocile se unesc printr-un șir tăcut de cuvinte nu are chei nici ferestre nu are trup, dar o simți măsoară

AUAna Urma

0

5

gândul, cu visul unei nopți, se împletește cu pacea sau timpul din umbra ta aud inima, tic-tac ce se va pierde, trupul meu în vâltoarea vremii uitată, o piatră fără

AUAna Urma

0

0

iscălesc zborul pe inima mea pe inima lor voi scrie scrisori sub fereastra mea în cămaşile vieţii încheiate cu nasturi să-i învăţ ce înseamnă a iubi, a ierta împrăştiind cerneală o

AUAna Urma

0

0

începem descifrarea în linişti la minut zilei scurse în coşul cu memorii străfulgera deşertul la mine cu firu-i de mătase să-l prefacă în dâre de nisip şi-l uit şi uit cum perlă

AUAna Urma

0

0

E o chemare pe care o simt în piept dar nu știu unde mă duce și uneori mă întreb: dacă nu e doar o fantomă, o umbră o țin cu disperare în mâini, dar apoi închid ochii și

AUAna Urma

0

2

Haiku sub clar de lună – și-n vârful unei crengi curge o voce

AUAna Urma

0

1

hârtia îți mirosea a noapte lungă, scriai cu febră, altfel ți-ar fi răsfățat degetele de dor paginile, smulse dintr-un atlas vechi, cu miros de levănțică, geografia inimii pe foi ca niște

AUAna Urma

0

0

perdea grea de catifea Parisul acum era Tanger un oraș care îi semăna cu piețe miroseau a chimen ceai verde și oboseală dulce tu pășeai desculță printe tarabele abandonate cu aceeași

AUAna Urma

0

0

muzica învăluitoare deși pe slow își puse rochia verde pe care cocorii cu aripile desfăcute prin locul exotic de origine al mătăsii, își prinse în păr clama argintie închipuind un

AUAna Urma

0

0

floarea soarelui – într-un pumn de semințe parfumul verii ✍️

AUAna Urma

0

1