Stanica Ilie Viorel

râvneam să fie
implicare, veselie
dar, ca la embeunu
liniște să tragi cu tunu

pe atunci nu era varu
doar căruța și măgaru
și cred că patima
era-n cota "maxima"
Balaci, Giolgău, Beldeanu
Ștefănescu și Crișan
aveau toți talent cu caru
iar cu banu, Cămătaru

spor!

colindul e urare
și reafirmare
despre umilință
și despre credință
...
unii spun: dă-te, mă, nu sta ca vaca!
dar a naibii este capra
are coarnele spre spate
și-are și personalitate
....
oameni săraci acolo unde mă plimbă fulgii amintirilor
cine avea o vacă era mare om în sat!
o capră, un porc, câteva găini, gâște, o pisică și un cățel
cam asta era
....

zi de miercuri minunată, 13 fie doar de bine!

pe ambele

erai și tu printre cei filmați?

Sărbători fericite!

mă gândesc la Maradona
că are în nume "a dona" :))

am deranjat când am sesizat că ceva pare în neregulă cu postările respective?
sau astăzi când l-am încurajat pe cel care postează să continue să scrie, indiferent cine este?
și care sunt bărcile alea?
care este escrocheria despre care mă acuzi că o propun?

retorice!

nu intru pe agonia să-mi stric buna dispoziție, deci nu voi intra într-o discuție care are la bază absurdul

cred că strofa a doua este o paranteză care nu are rost în întregul poeziei
pare a fi un fel de prezentare a sursei, de acolo mi-a venit ideea să vă spun despre

un îndemn fără prea mare consum de metafore, mai mult o viziune despre cum ar trebui să fie conceput universul interior și exterior în propria uzină a înțelegerii
căci despre creație n-ar mai fi vorba, dar despre cum ne raportăm la aceasta este loc destul

nu rezonez cu toate propunerile, ori cu imaginile propuse, dar nici nu sunt de catifea

ceea ce remarc este că se abordează această temă, alta decât obișnuitele postări
un text de remarcat, ușor perfectibil, dar strong!!!

mie mi s-a părut o replică, un fel de: să mă prezint!
înțeleg această propunere ca pe un act dintr-o colecție de lucrări pe care, citindu-le, după fiecare rămân cu aceeași senzație: călătoria prin drumurile autorului prezentate așa cum acestea sunt înțelese azi despre atunci, ori cum atunci se regăsește în conexiune cu acum

"știu că se hănește "

ar fi păcat!
ești ceea ce îți propui să fii!
folosind mesajul de mai sus ți-ai dat un verdict, zic să gândești cu totul altfel!
de exemplu: mă cunosc, știu că pot, am să pot!


ești activ, ai talent, ești atent la texte, stăpânești domeniul, de ce să pierzi pe mâna ta?

personal aș schimba regula site-ului: steluțarii inactivi timp de o perioadă (în sensul implicării acestora în ceea ce privește atelierul și creațiile) să piardă această posibilitate de acordare a stelelor
să păstreze celelalte a avantaje ale nivelului, mai puțin acesta
dacă tot nu se implică și stau în turnul lor de fildeș, cui folosește?

folosind telefonul și o mai faci și pe grabă: o grămadă de greșeli de scriere
dar, ai înțeles ce am dorit să scriu

toate cele bune!

= Părere
Poșircă Răzvan Adrian
[08.Dec.23 22:29]
Deși tot textul emană atât de multă pasiune, imaginile sunt construite pe acel sentiment de iubire ce umple poezia și o face specială și autentică. Prima strofă lovește cel mai tare, pentru mine.
Felicitări și succes!


"lovește cel mai tare"
la momentul comentariului respectiv m-a făcut atent expresia de mai sus
o mai observasem și la altcineva, dar n-am mai pierdut vremea să caut

eu zic să scrii oricine ai fi!

spor și inspirație!

te aștept și cu sorcova, nu diar cu steaua:))

observ că, între moși, ai primit nivelul de steluțar
felicitări!

te voi rog să folosești acest simbol de recunoaștere mai puțin pe textele mele
un simplu comentariu, pentru mine, valorează mai mult decât o stea
și, îți spun asta (cum de altfel am rugat-o și pe Ottilia - nu am întâlnit pe site o persoană mai atentă la acest gen de detalii/ cerințe/rugăminți) pentru că ne știm prea bine pe acest site (noi doi) și nu aș vrea ca o steluță să be afecteze cumva relația

mulțumesc!

doar că eu nu mă gândisem la Dragoș, bănuiam pe altcineva
dacă este Dragoș, este uimitor!!!
Irinel un stil, Dragoș un alt stil, Răzvan un alt stil...
doar că aici, în cazul Răzvan, am rezerve în ceea ce privește autenticitatea
dar, oricum ar fi, repet, textele sunt bune!!!


***
= în poezie contează
Stanica Ilie Viorel
[09.Dec.23 15:02]
poezia!
cine o semnează, mai puțin important (pentru mine, cel puțin)
un vers cu un autor anonim poate să îmi ofere emoție, după cum
un vers al unui laureat cu Nobel poate să nu îmi ofere nimic

în cazul tău spun ceea ce cred:
- ori ești un tânăr foarte talentat și atent la detalii (nu pot să nu remarc cât de bine ai folosit semnele de punctuație în comentariul de mai sus, comparativ cu textele postate cu ceva zile în urmă), caz în care nu pot decât să îți urez toate cele bune pe acest drum,
- ori acest nume (real, al unui tânăr elev, conform biografiei) este utilizat de altcineva care scrie textele și comentariile, caz în care (cum am spus, pentru mine nu contează) mă voi bucura de creații

și într-un caz și în altul, sunt prezentate texte bune!
***
= sincer
Stanica Ilie Viorel
[04.Dec.23 08:57]
am uimire și rezerve, deopotrivă
chiar m-aș bucura ca aceste compuneri să fie emanate de o minte umană, din percepții personale și autentice
semnele de punctuație așa cum sunt îmi dă senzația de copy-paste și forța mesajelor care sunt și nu sunt așezate pe un schelet, mă fac să am ceva îndoieli

dacă mă înșel, autorul să primească intervenția ca pe un compliment, nu ca pe o ofensă

altfel, chiar sper să mă înșel!

doar o cale cu ce a fost pe ea
și o acceptare cum este ea

pe cale pot fi multe, inclusiv invidia
sincer, pe a mea nu a fost

rănilor pe care le porți nu le poți afla vindecarea fără acceptare

spor!

să scriu un text
alte 5 minute să mă înscriu în concurs și să postez textul
apoi, câteva zile m-am distrat
concursul mi-a tăiat apetitul de a scrie (e de bine, nu de rău, așa am înclinat un pic către alte preocupări)
dar mie îmi place interacțiune de acest fel, deci, eu primesc provocări și dacă tot concursul durează de pe o zi pe alta:)

cu majuscule, cum să nu:)

butonez pe telefon și mai mereu în reprize (printre altele, cum se spune), rigorile nu le mai respect

deci, te rog trece cu vederea:)

spor!

planeta noastră

terra

mamă?

nu a fost în sensul că ar fi inacceptabil, ci pentru că printre cele scrise am observat și poezie
dar nu mereu există răbdare să o caut
la primele texte am citit cap coadă, apoi am început să răsfoiesc
chiar am căutat și unele sugestii de imagine sau link-uri youtoube
dar este greu

altfel, cum dorește autorul

nu pot oferi interpretări personale cititorului

dar, dacă nu sunt confuze, ideile mele sunt simple

fericirea este parte din... chiar are o strofă dedicată

oricum, fericire maximă să avem!