Poezie
primăvară uitucă
1 min lectură·
Mediu
copacul
n-a mai înfrunzit
de trist
că-n dar, inel,
nu a primit
...
nopţile de iarnă au cam trecut
se risipesc
şi visele cu murmur de pădure
cu ale lor poveşti
despre flori purtate-n vânt
încă se mai aud
şoaptele frunzelor căzute la pământ
ultima i s-a desprins
ca o lacrimă ruginită
lăsând în urmă rana deschisă
prin care îngheţul
cu al său ochi de sticlă
l-a pătruns adânc
primăvara a sosit în sfârșit
dar copacul rămâne mut
cu ramuri goale
neclintit
ca o inimă fără puls
din aşternut de rumeguş
fluturii treziţi
de-o rază de soare
caută înaltul
02783
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Stanica Ilie Viorel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 99
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Stanica Ilie Viorel. “primăvară uitucă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stanica-ilie-viorel/poezie/14187700/primavara-uitucaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SVtot ce aveam de spus este asta:
copacul
n-a mai înfrunzit
de trist
că-n dar, inel,
nu a primit
ce urmează este doar povestea
și, da, acel inel (neamanetat) nu l-a mai primit în dar
mulțumesc!
copacul
n-a mai înfrunzit
de trist
că-n dar, inel,
nu a primit
ce urmează este doar povestea
și, da, acel inel (neamanetat) nu l-a mai primit în dar
mulțumesc!
0
singurul care nu-şi amanetează inelele.
E printre cei mai bogaţi,
dar chiar şi el îşi aşteaptă sfârşitul.
Tăcut, cu ultima lacrimă de chihlimbar
la colţul scorburii.
citind poemul tău s-a născut un comentariu aforism