Poezie
Simfonia peştelui
1 min lectură·
Mediu
să uităm cum se aude muzica
este destul
se prinde în noi rădăcina lăstarului
care nu ştie să devină
ce nu va ţine de umbră
şi nici adăpost de ploaie sau vânt
va umbri înăuntrul
ramificându-se
ca îndoiala în minte
să uităm cum se vede culoarea
cerului dintâi
a soarelui de pe urmă
atât este nevoie să crească pe noi
o scoarţă
precum ciuperca peste copac
putrezindu-l
dincolo de care va adormi tot blândul
lăsând privirile fiarei către afară
priveşti la peştele din acvariu
şi îţi imaginezi că singura lui grijă a fost să-i fie schimbată apa
dar l-ai visat azi noapte
cum se lepăda de solzi şi dansa în ploaie
a avut parte de o moarte bună
04783
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Stanica Ilie Viorel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 118
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Stanica Ilie Viorel. “Simfonia peştelui.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stanica-ilie-viorel/poezie/14186071/simfonia-pesteluiComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
nici nu m-am culcat bine (pe la 4) că m-am trezit, am jucat un bridge,
zic să beau o cafea, apoi mă uit la tenis și cred că adorm :)
tu ai avut vreme și dispoziție să citești :)
anul acesta a fost declarat anul Eminescu,
anul trecut a fost anul Avram Iancu, dar nu s-a întâmplat nimic
doar că am aflat că Blaga a scris și teatru (am aflat la un mic eveniment organizat în legătură cu Avram Iancu... am cumpărat cartea cu piesa scrisă de Blaga, dar n-am avut răbdare să o citesc până la final)
mulțumesc!
zic să beau o cafea, apoi mă uit la tenis și cred că adorm :)
tu ai avut vreme și dispoziție să citești :)
anul acesta a fost declarat anul Eminescu,
anul trecut a fost anul Avram Iancu, dar nu s-a întâmplat nimic
doar că am aflat că Blaga a scris și teatru (am aflat la un mic eveniment organizat în legătură cu Avram Iancu... am cumpărat cartea cu piesa scrisă de Blaga, dar n-am avut răbdare să o citesc până la final)
mulțumesc!
0

amînare creatoare, de lucrare în ascuns, chiar de o aşteptare stimulativă, de o fertilă reevaluare. Altfel riscăm să îi/le pierdem tocmai în momentul invocării abuzive". Întâmplător sau nu, am citit după aceea poemul tău. Invitaţia ta la uitare face acelaşi lucru, ne invită să redescoperim muzica şi culoare, cu tot ce este legat de ele, pe linie matriceală, evolutivă şi semantică. Ceeea ce propui tu pe linie filosofică face trimitere şi la deconstructivismul lui Derrida, fiindcă propui o analiză a structurilor sedimentate, ca mai apoi să revii la întreg, prin constructivism, ca paradigmă a învăţării. Eşti un autor deştept şi înţelept nu prin lecturile tale, care nici nu par a fi destul de bogate, ci printr-o explorare profundă şi prin nevoia unei înţelegeri dincolo de ceea ce oferă palpabilul. Bravo, măi, Ilie!