Poezie
Gust
a fost odată...
1 min lectură·
Mediu
fără sete apa n-are gust
apa n-are gust n-are gust n-are gust...
îmi răspundeau hăurile
pentru că e venită din nori
am gândit
până în vale adună miezul pietrelor
vâna rădăcinilor
pulpa florilor şi mângâierea frunzelor
acolo sigur voi putea bea de care-mi place
n-are gust n-are gust...
lăsând ecoul în urmă
am pornit la drum
dacă fântâna e plină cu apă
setea se pierde printre gânduri
şi pofta devine obişnuinţă
apa n-are gust n-are gust n-are gust...
îmi răspundeau izvoarele
pentru că zace de prea mult în adânc
am gândit
roua culeasă în zori poartă în ea
nectarul zeilor
aceea-i menită să mă potolească
n-are gust n-are gust...
în visul nopţii se unduiau
şoaptele
să închizi ochii când bei apa
la fel ca-n dăruirea sărutului
lăsându-te împreunării
dincolo de trup
00662
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Stanica Ilie Viorel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 131
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
Stanica Ilie Viorel. “Gust.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stanica-ilie-viorel/poezie/14185602/gustComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
