Poezie
Fructul
1 min lectură·
Mediu
în coșul de nuiele
fructul nu-și picură întregul
roșu-i zemos
se ascunde mai aproape de sâmbure
lângă bătăile inimii care s-au despărţit
şi caută prin trup
aromele pierdute
în fiecare cădere
desenând nervurile frunzelor
cu ale lor vise întrepătrunse
nu-i este dat să măsoare cât primește
în ochii celuilalt își cuprinde mulțumirea și
din palmele calde își face cuibul
să potolească
dorul de verdele crud
de poftă
va mai gusta din albul petală
ce-alină precum pleoapa ochiul
sub usturimea lăcrimării
pe pământ caută așternut
să fructifice
02783
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Stanica Ilie Viorel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 86
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Stanica Ilie Viorel. “Fructul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stanica-ilie-viorel/poezie/14183810/fructulComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ȘȘșters✓Frumoasă această paralelă pe care o faci în acest poem. Dorul fructului de tinerețea sa poate fi asociat și cu dorul omului de veșnicie, omul trecând, la fel ca și fructul prin toate etapele existențiale. Albul petală are și el mai multe sensuri. Și puritate, și gingășie, și senectute. Jonglezi interesant prin intermediul culorilor, aromelor, formelor, nervurilor, trasând direcții ideatice. Chiar am regăsit aici acea asociere dintre vise și nervurile frunzelor, pe care am abordat-o și eu într-un poem. Un poem filosofic, existențial, "metempsihotic" aș spune...
0
SVpentru interpretare și pentru aprecieri
bucuros să te regăsesc pe agonia,
toate cele bune!
bucuros să te regăsesc pe agonia,
toate cele bune!
0