particule

bucățile desprinse dintr-o stea nu-s alte stele cum nici dintr-o iubire nu faci mai multe tot ce se desparte nu se mai împreunează în sine iar ce a fost zdrobit vreodată risipit de vânt va fi o parte prin iarba pe care se odihnește călătorul își prinde rădăcina pasului următor sprijinit în toiagul ce-l poartă de se va rupe-n a sa apăsare semnul trecerii-ntr-o cruce în urmă rămâne să arate o poveste drumul a doua oară nu este la vremea plecării ia doi bănuți în buzunare și cartea pe care ai scris-o și o lumânare pentru cea mai lungă noapte dintre toate