de pământ

pământul acesta se lasă întors cu un zâmbet larg pe față ca și când lama de fier care-l pătrunde este un darac iar el un urs prins în hibernare stă cuminte și visează iarna care-l acoperă cu plapuma ei albă pe sub care primește sărut timid de la căprioare și ritmul sacadat al inimii unui iepure poznaș de atâtea ori a privit cerul înstelat al nopților lungi că poate spune oricui l-ar asculta câte astre sunt apoi în vis se ivește primăvara cu firul verde pe care el și-l prinde în barbă și cântecul de dragoste ciripit necontenit iar vara-l cuprinde cu plete aurii și la ureche își poartă buchet de maci se prinde-n culori ruginii atunci când rodul i se așează mărgele pe piept ori brâu de must tulbure și aromat pământul acesta mă lasă să-l alint astăzi într-un noiembrie capricios care se leapădă de straie de ploi zăpadă ori soare prietenos mă lasă pământul acesta să îi mângâi brazda cum își lasă bătrânul nepoții să i se joace joace în poală pământul acesta azi mă privește mâine mă va primi să dorm sub îmbrățișarea lui vreme cât va trebui să-mi spună poveștile toate