Jurnal
caligrafia iubirii
1 min lectură·
Mediu
cel mai frumos poem
l-am aflat
în palmele bunicilor mei
palme aspre în care truda
a iscălit versuri
adânc…
de la ele am primit
cea mai blândă
mângâiere
081.071
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Stanica Ilie Viorel
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 28
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Stanica Ilie Viorel. “caligrafia iubirii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stanica-ilie-viorel/jurnal/14173019/caligrafia-iubiriiComentarii (8)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ȘȘșters✓micuţ, dar sensibil. M+ai prins pentru că am scris, mai demult, un poem pe aceeaşi temă. O să-l caut şi o să-l postez. Chestiile astea demonstrează un lucru: suntem cu toţii conectaţi la acelaşi flux luminos al inspiraţiei, iar, uneori, informaţiile sunt receptate concomitent, diferind, un pic, doar elementele cadrului în care se aşază...
0
SV= tradițional și nu numai
Stanica Ilie Viorel
[15.Aug.23 09:52]
la țară, bunicilor mei, ca de altfel tuturor, fără deosebire, le-a fost luat pământul. ca să poată trăi trebuia să lucreze până la vârsta de pensionare tot hotarul Colectivului , zi de zi. pentru această normă le-a fost dat în folosință o palmă de pământ, lângă casă. munceau de cum se lumina până seara târziu pentru un sac de mălai și ceva boabe de porumb, cât să crească într-un an un porc, o capră, câteva găini și câteva gâște. din toată sărăcia aia rupeau câte un dumicat pentru o pisică și un câine.
toată munca o făceau cu palmele goale; sape, cazmale, greble, furci, găleți… exceptând un radio ,în toată curtea nu găseai vreo tehnologie avansată, vreo unealtă mecanizată, ceva care să le ușureze munca.
…
povestioară
***
o palmă de pământ
două palme pentru muncă
aspre palme,
dar n-am primit mângâiere mai blândă
ce vezi mai sus este parte dintr-un comentariu
aveam în ciornă partea asta:
“o palmă de pământ
două palme pentru muncă
aspre palme,
dar n-am primit mângâiere mai blândă”
dezvoltând comentariul mi-am adus aminte de notiță
am revenit pe stare și am scris textul de mai sus
da, fluxul despre care spui, există
Stanica Ilie Viorel
[15.Aug.23 09:52]
la țară, bunicilor mei, ca de altfel tuturor, fără deosebire, le-a fost luat pământul. ca să poată trăi trebuia să lucreze până la vârsta de pensionare tot hotarul Colectivului , zi de zi. pentru această normă le-a fost dat în folosință o palmă de pământ, lângă casă. munceau de cum se lumina până seara târziu pentru un sac de mălai și ceva boabe de porumb, cât să crească într-un an un porc, o capră, câteva găini și câteva gâște. din toată sărăcia aia rupeau câte un dumicat pentru o pisică și un câine.
toată munca o făceau cu palmele goale; sape, cazmale, greble, furci, găleți… exceptând un radio ,în toată curtea nu găseai vreo tehnologie avansată, vreo unealtă mecanizată, ceva care să le ușureze munca.
…
povestioară
***
o palmă de pământ
două palme pentru muncă
aspre palme,
dar n-am primit mângâiere mai blândă
ce vezi mai sus este parte dintr-un comentariu
aveam în ciornă partea asta:
“o palmă de pământ
două palme pentru muncă
aspre palme,
dar n-am primit mângâiere mai blândă”
dezvoltând comentariul mi-am adus aminte de notiță
am revenit pe stare și am scris textul de mai sus
da, fluxul despre care spui, există
0
MSai primit și felicitări, cred. Ai fost... premiant, nu? Te-au felicitat de multe ori și bunicii! Citit cu luare-aminte și plăcere!!!
0
SVsă știi că așa era
nu arătam asta, dar eram tare mândru dacă mă lăudau
și o făceau, iar eu căutam să le dau motive mereu
bine, mă mai și dojenea, că fugeam pe furiș la scaldă ori cine știe ce boacănă mai făceam:)
nu arătam asta, dar eram tare mândru dacă mă lăudau
și o făceau, iar eu căutam să le dau motive mereu
bine, mă mai și dojenea, că fugeam pe furiș la scaldă ori cine știe ce boacănă mai făceam:)
0
MSla acele vremuri. Fiecare-și vedea de interesele personale, nu?
Eu doar te felicit... când o meriți! Numai de bine, oricând!
Eu doar te felicit... când o meriți! Numai de bine, oricând!
0
PEÎmi place foarte mult acest poem.
0
PEVersurile acestui minipoem marchează iubirea bunicilor, ale căror palme au contribuit la transformarea nu doar a lucrurilor înconjurătoare, prin muncă, ci și a spiritului tău poetic. Am văzut în acest poem o frumoasă viziune a trudei străbunilor, apropiate de aceea existentă în Testament(ul) lui Tudor Arghezi. Dar, în poezia ta, m-a surprins contragerea, densitatea semnificației exprimate în cuvinte puține, în care se remarcă această meditație.
0