Mediu
n-am timp sa te vad pe tine cazut printre spectatorii cursei de maraton
tu ce intinzi mana catre o mila ce alearga fara de oprire
ce-ti calca in picioare umilinta-ti zdrobita prin praful ce te ineaca
n-am timp sa vad toate aceste tezaure ale durerii tale eu
alergator de cursa lunga ce sorb spatii si orizonturi
ce las aplauzele sa-mi mangaie auzul
ce las aplauze sa-ti acopere vaietul
dincolo de linia de sosire mi se arata drumul inapoi
tu esti acolo pe alt traseu al maratoanelor
eu plec capul si ma las trimis
sa iau totul de la inceput
***
Am intalnit de atatea ori durerea omului si mizeria acestuia si n-am facut aproape nimic, poate din cauza neputintei ori poate din cauza ignorantei.
Consider ca specia umana a rasarit ca un mar altoit,insa gena acestuia s-a risipit in vremuri si o multime de vlastari fara de rod au rasarit si-au impanzit lumea.
022.557
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Stanica Ilie Viorel
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 153
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Stanica Ilie Viorel. “Conditia umana.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stanica-ilie-viorel/jurnal/107648/conditia-umanaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Ai inteles perfect sensul celor scrise si ma bucura trecerea ta, iar comentariul il iau ca pe o completare si cu bucuriea ca gena nu-i pierduta detot.Totul e sa regasim livada.
Tego.
Tego.
0

Succes!