Mita

n-am inchinat nimic nimănui pierdut în clipa ce-mi sfarmă trecutul în orizonturi ce-mi pătrund scheletul uscat în embrionul măduvei osoase în epiderma-mi lascivă mă rog de-o rugăciune să-mi dați să-mi lase trecutul la vama negurii să-mi mângâie trupul sub spice de grâu toracele plin de cristalul iubirii și-o clipa pe urmă o clipa să-mi dați dau bacșiș gras