Poezie
ploaia
1 min lectură·
Mediu
adulmecam in tacere
miresme aduse de ploaie,
ne e dor...
inlantuiti in amintiri
descrestem intunericul,
dam drumul noptilor inchise-n noi
sa zboare
cu palmele-petic pe nori
sa curga ploaia prin noi
calda si vie,
ne era dor...
052.699
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 37
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 11
- Actualizat
Cum sa citezi
stanescu elena-catalina. “ploaia.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stanescu-elena-catalina/poezie/42114/ploaiaComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LMLMlucian m✓Sublim. Katharsis. Ploaie in toate acceptiunile. Mae. Minunat de limpede. Dorul satisfacut!
0
MMCu dorul din tacerea dintr-un picur de ploaie inlantuiesc amintirile...
0
MP
Am gasit cateva imagini foarte gingase- daca le pot spune asa. \"Intunericul descrestea\", incepuse sa ploua a vara,a amandoi...
0
RCda, amintirile care ne-nlantuiesc, miresmele aduse de ploi, dorul, evadarea prin zbor a noptilor sunt \"scene\" pe care le \"traim\" toti in anumite momente...tu le-ai prezentat atat de simplu si frumos...
0
C
Îmi place fiindcă îmi și place ploaia. Descreșterea întunericului, apoi eliberarea nopților închise în noi să zboare: puțin cam alăturea cele două acțiuni... nehotărâre? Și totuși nu îmi place acel \"descreștem întunericul\"! Este un sofism nu neapărat fără substanță, ci mai degrabă o zugrăvire care fură din frumusețea ploii.
0