Celebre maxime despre femeie, care m-au făcut să compun modestele catrene:
”Femeia este o mâncare pentru zei, gătită de diavoli.” - W.Shakespeare.
*
- Iubito, dragoste de-mi dai,
Castele-ți voi
Ploua atunci când ai murit,
Ploua cu picuri mulți
Și văd un om nefericit
În al ei mijloc curți.
Iar streșinile curg grăbit,
În jur să ude tot.
Tu de Rusalii ai murit,
Lâsând al tău
Pe vremuri, când tinerețea și sănătatea îmi permitea, mergeam foarte mult prin păduri, pe munții apropiați, călătorind de nevoie și spre relaxare. Adunam ciuperci, afine, porumbele cu care făceam
Iată un zvon trist: ”ai auzit
că a murit doamna R? o-ngroapă mâine”,
îmi spune o vecină bătrână la care tare
dar tare-i mai place să bea,
”păi hai la priveghi diseară cu
E liniște în praful de pe geamuri,
Așa cum într-o casă nu-i om sau dor,
E liniște și-n lumea dintre ramuri,
Așa cum înr-un cuib nu-s aripi sau zbor.
Așa cum printre