Poezie
poem cu noi pe verona
1 min lectură·
Mediu
cine știe de unde am plecat sau
unde trebuia să ajungem nimeni
nu cere mult în final iar astăzi
mă aflu pe strada verona cu palmele
transpirate cu un balans idiot
de pe călcîie pe vîrfuri ochii ei
ca o mînă întinsă varsă între noi
bomboane de ciocolată amară
cine știe dacă ne putem bucura
mîine de eschiva brutală din
fața căderii dacă din bomboanele
plesnite de soare răsar margarete
noi ne tîrîm pe coate prin iarbă
ca doi copii adevărați cînd
într-o vară nebună din cișmelele de
pe strada verona a început să curgă
limonadă
045
0
LN
