Chipul tău de lumină
E pe ziduri pictat,
Iar din ochii orfanului
Tu nicicînd n-ai plecat.
Lumînare aprinsă,
Sufletului care moare,
Zid de catedrală,
Răsărit de soare.
Esti firul vietii, mama
Chipul tau nostalgic
Spre casa ma cheama
Si strang de dor pamantul
Si il cuprind in brate
Ce ritmic inima imi bate!
Esti firul vietii, mama.
Dor de eternitate
M-a atins un înger cu aripa
Imaculat de suavă şi moale
Ca glasul ce vine din ceruri
Să-mi spuna să uit disperarea.
M-a şoptit dulciu să nu dispar
Să-i fiu pana la
Viața nu-i fantomă-n mare
Și nici fulg de păpădie!
Care zboară dus de vanturi
Prin feerica câmpie.
Un destin, e chiar chemarea
Tatălui sublim din ceruri,
Creatorului ce este
Nimb iubirii
S