Poezie
mister
balansul durerii mă miră, mă curge, te uită
1 min lectură·
Mediu
\"Nu știți că noi vom judeca pe îngeri?..\"
Epistola Sf.pavel catre Corinteni 6:3
azi mai mult albă
deghizată în chipul tău
sunt femeie cu trupul prea greu
lunatică
palidă
șuie
pășesc înceată
pașii mici ca de vată
alintă liniștea asfaltului
fierbinte
m-aș întinde
l-aș strivi
aș curge risipindu-mă...
doar ochii - două păsări ude
i-aș zbura
liberi
ca două
proaspete idei să le poarte
peste tot...
țip
strig
și-mi e frig
înțeleaptă logica morfinei
balansul durerii
ce-și face cuib în mine
ca într-o piață de flori
păsări cu pene ude se petrec
sus
prea-nalt
galbene roiuri de-albine trec risipite
pe jos
un singur-unic scop
aș ucide râzând singurătatea din mine
ca o nebună închisă în turn de veche cetate
pe veci
prea întunecată
033.662
0
