ceasornic strivit pe caldarâm

un ceas... ceasornic neîntors, fără minute ticăind fără rost, dator timpului ce a curs ca un poem desuet - pe filă-ngălbenită, prăfuită, uitată... ca batista bunicii, brodată, umil - destrămată, păstra mărgelele pierdute de pe ață, ce-i amintea de mersul ei la horă... o oră... măsura amitirilor păstrate ca-ntr-o păstaie, drept aliniate și crude... amărui ca buzele de fată ce n-a gustat iubirea, vreodată dar ce contează clipa? deja s-a scuturat pe caldarâmul ce-l strivim, toți deodată, între chinul de a se pierde și fericirea de a se naște...