Poezie
Câmpia ultimului bun rămas
1 min lectură·
Mediu
tu mă privești în câmpia ultimului bun rămas
nu știu cum am ajuns aici
imagine vagă un taxi ploios un șofer absent
știu că a intrat pe contrasens circulau amintiri
și păreri de rău
te-ai strâns lângă mine și ai murmurat
câteva cuvinte din vara ce s-a încheiat
le-am văzut dizolvându-se în aerul stingher care ne respira
și-am adormit în mirosul lor de sânge violet
acum iată-ne întinși pe câmpia ultimului bun rămas
tremurul ierbii se simte în privirea ta
vine înserarea și stelele întârzie
se aude o bătaie în cer și una în pământ
între ele suntem noi
001.329
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Simion Cozmescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 99
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Simion Cozmescu. “Câmpia ultimului bun rămas.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/simion-cozmescu-0035374/poezie/14097862/campia-ultimului-bun-ramasComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.