Poezie
Tată
1 min lectură·
Mediu
a mea se desfată sub ninsorile lui mai
clipele forfotesc la revărsarea ei în viața mea
ascult zeii cum recită pietre și junghiuri sughițuri mă trec
dar eu și cercul
vai am mâini de bătrân
pe tastele ceste sensibile încăpățânate artritice
a mea se destrăma pe corneea limpidă
hainele șira spinării așteaptă o majorare reparatorie
conduită moralitate dependentă
a mea se alintă sub soarele lui noiembrie
avem cercurile polare petrecute sub gâtlej
lațuri
și nici o nedumerire nu ne stă în cale
clipim ca doi albatroși captivați de o corabie
apoi fierul ecuatorului ne leagă logodnă
peste orice meridian
a mea mișcă petele solare
și lună și ceva găuri negre
cerul se furișează pe la proră
și ne face păsări doar pentru noapte
să visăm limpede sub vârstele catargelor
................................................
suntem un bătrân
ducând un cerc
roată roată
tată
mă tată
mă
022.631
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Simion Cozmescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 142
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Simion Cozmescu. “Tată.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/simion-cozmescu-0035374/poezie/14065757/tataComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
EGEGenea gela✓...previziune ușor sceptică a re- găsirii paterne, într-o vârstă poetică matură, nostalgică, originală...
0
SCmeu descoperă internetul de vreo câteva luni la 73 de ani aproape...intră cu tupeu și entuziasm în generația FB, acum mă citește pe agonia...mă critică, mă laudă..e un sentiment...Eu nu am publicat pe hârtie (doar în antologii și revista Algoritm Literar), așa că aproape toată producția mea lirică îi era necunoscută. Mulțumesc Enea Gela.
0