Poezie
Toamnă, melancolică
1 min lectură·
Mediu
e hotarul frunzele care merg spre împărtășanie
slujba pustiirea religioasă umple calendarul de umbre ruginii
e marginea florii lipirea de ziduri la trecerea unei umbre
e visul dezghețat și pus în racle brumate pentru înviere
nevinovăția care începe de unde sufletul uită
și mai e culoarea lipirea cu obstinație de retină
reguli simple de trecere tacită pe sub melancolii răvășitoare
umbre
tandre zvârcoleli ale apusului în sângele dimineții
drogul venit în picături de rouă
din branule puse între îndoieli și respirația
șoptită de plămânii îndrăgostiți
urmărind
de neînțeles
fiecare bătaie
a inimii tale
rătăcită în mine
îți desfac coapsele
cum o pasăre aripile
pentru zborul departe de această
toamnă
melancolică
001.175
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Simion Cozmescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 110
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Simion Cozmescu. “Toamnă, melancolică.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/simion-cozmescu-0035374/poezie/14058142/toamna-melancolicaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.