Silviu Tudor-Saladjiar

Unchiul Sam a murit, în sfârșit, așa cum merita un jăndar: într-un mod previzibil și caracteristic uriașilor cu picioare de lut. Trebuia să se ajungă la aducerea unui manechin fără vlagă la Casa

sunt eu cel de pe urmă și teribil zeu care l-a-ntemnițat pe dumnezeu de dragul tău și sunt la fel de rău cobor la fel pe frunzele de prun ca mai demult sunt eu cel mai nebun și mai frumos

tu m-ai învățat pe dinafară, eu după ureche, lăutar, am uitat ce gust are răbdarea, am înfipt cuțite în zăpezi, am plesnit și zmee și lumină, am mâncat otravă din senin, tu mă îmbiai cu suc de

Bună dimineața, bat încet, nu treier Bolovani de sare pe islaz de lacrimi, Am venit să-ți caut de iubire-n creier Și să-mi curăț mintea de urât și patimi Bună dimineața, clovn de

Cum te-aș mai cuprinde, frământată ca o pâine furchițată-n roșii, Ce te-aș răsuci să-ți crească fruntea adâncită greu în palma mea, Să-ți sorb vâscul încleiat, cu setea care putrezește

Iubito, în noaptea aceasta de vară Se smulge furtuna din munții de dor Și iată cum ploaie de verde coboară La poalele vremii în zbor de condor. Nu lumii i-aduce umilă-nchinare Că lumea

Sunt cel ce naște lauri dimineața Și pân\' la prânz îngroapă vagabonzi În tufele de laur, diavoli blonzi Îmi joacă-n gând și sora mea e ceața. Sunt cel care trezește dimineața Și-i trage zilei

Mâine nu există, este nor de fum, este libertate de mișcare printre flori de colț și trei picioare ale podului căzut în drum, Mâine e un semn de întrebare între dimineață și turbare, între

*** Vladi stie mereu ce să facă, unde să găsească fraieri – asa le zice el la vestici – care să dea cât nu trebuie pe casele avute în custodie. Cum nu avem firmă de profil, Vladi are o legitimatie

...Dimineata mi s-a spus ca esti plecata spre muntele nostru de aur, inca nedescoperit. cand am vrut sa-l descoperim impreuna ai spus \"vai, o sa raceasca, saracul, nu vezi ce banala e iarna asta?\"

Sunt netrebnicul de jurnă care-ti bate-ncet la poartă, Să-i asculti înversunarea si culorile din ochi, Să-i cânti cântece de leagăn si litanii de deochi, Să-i furi ultimele lacrimi si să vezi ce

Îți scriu din nou, pomelnice de dor Și vorba-n mine își găsește mire, Voi vinde-o-n târg, să-ți iau în loc safire, Că și-așa ai tu chip strălucitor, Bun să îl pui icoană, în pridvor De suflet

Vino să te-nvăț mireasă, vino să te-nvăț să minți Mai frumos ca-n orice biblii și mai crud ca orice hoț, Vino să te-mbrac în straie de cocotă, să-ți vând sfinți Pe butoni de aur verde, cu măsură

Viața este moarte. Și? Mi-e simplu, Mă îmbrac din nou în chihlimbar Îmi pun fundă roz să-ți vin în dar, Bag cârlana murgă în hambar, Scot un sfânt vetust din calendar Și-mi iau sacul peticit

doar să mă lași să te respir... ...nu, nu e combinație, ai putea să strângi din pleoapele minții și pa! kakaia parfum? ai putea să străbați, dus-întors, cu ultimul tren diminețile în care îmi

La mine vine obosită, seara, Nemernicia ultimelor zări Din care se înfruptă primăvara - Polenuri gri și supe de plecări. La mine vin cocorii rânduri-rânduri, Triunghiuri moarte fără

*** te-ai inspaimantat? e moartea, sora buna cu seninul, uite-o cum se-ncolaceste, sarpe beat, pe gatul meu, are gust de bere neagra si e verde ca veninul, are plete de matase si se crede

Am sufletul scrântit și inexact, Din noapte îmi iau vârstele și hrana, Am încheiat cu tinerețea pact, După ce-n moarte înmuiasem pana. Am flăcări pe câmpii de gând hai-hui, Potop pe frunte,

Singurele bombardamente atomice nonexperimentale din istorie s-au petrecut în urmă cu 63 de ani, când Statele Unite ale Americii, aflate în stare de război cu Imperiul Japoniei, au efectuat două

sigur, și lumea a fost creată în douămiipatrusuteoptzecișișapte de zile, spațiul era atât de mare, încât timpul nici nu mai conta, vei fi vrând să spui. dacă împarți lacrimile pe care nu le-am

Unchiul Sam a murit, în sfârșit, așa cum merita un jăndar: într-un mod previzibil și caracteristic uriașilor cu picioare de lut. Trebuia să se ajungă la aducerea unui manechin fără vlagă la Casa

Hram la capatul lumii De la Mahmudia, în portul căreia Dunărea fumegă din cauza prafului de la cariera de piatră, (halal ecologie și „zonă strict protejată“) singurul mijloc de transport către

Mi-aș dori să fiu o coardă de ghitară, maț de porc Subțiat până la starea de arpegiu siluit, Să îți zugrăvesc uimirea din care o să mă-ntorc Cu o frunză de mesteacăn pe rever, nemiruit De-o