Poezie
Rest
1 min lectură·
Mediu
Sunt netrebnicul de jurnă care-ti bate-ncet la poartă,
Să-i asculti înversunarea si culorile din ochi,
Să-i cânti cântece de leagăn si litanii de deochi,
Să-i furi ultimele lacrimi si să vezi ce haine poartă.
Esti infernul unde toaca nu mai sună dinspre fulger,
Are-n glas o sete acră de-ntrupare în cuvânt
Si mă sfâsie ca-n ziua care stim că n-avu vânt,
Doar asa, de dorul lelii, cumpără-mi caftan de sluger
Si fi-mi tu căpităneasă, jupâneasă pân’ la ziuă,
Când vin stelele să crească lumânări pe frunti de popi,
Chiar de-o fi în pături albe de căldură să mă-ngropi,
Chiar de-o să-mi zvâcnească tâmpla si voi bea venin din piuă.
002.565
0