Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

când plouă suntem doar niște ciuperci

1 min lectură·
Mediu
sar într-un picior prin apa murdară
și mă gândesc cum ar fi să-mi scot în stradă rochia roșie
să arunc cu pietricele în băltoace
în cercuri mici căutând ochii mamei ca un copil în visare
ce bine seamănă starea mea cu o ploaie babiloniană
îmi place să împart ziare oamenilor în cămăși ude
să culeg bărcile
să legăn în ele porumbei înecați
să mă revărs în porturi și să aștept sub pământ
un alt val cu o ploaie la fel de veche la fel de dragă
și să-mi spun
sunt atât de frumoasă fără rochia roșie
apa îmi călătorește trupul
nu e decât un drum lung spre purificare
intru în fiecare fântână ca la mine acasă
sunt o femeie simplă mai mult lichidă
iubesc valizele florile rare și oamenii ascunși sub umbrele
(MINUNEA VA VENI MAI TÂRZIU, ed. Feed Back, Iași, 2011)
0124560
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
142
Citire
1 min
Versuri
18
Actualizat

Cum sa citezi

Silvia Goteanschii. “când plouă suntem doar niște ciuperci.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silvia-goteanschii/poezie/13894104/cand-ploua-suntem-doar-niste-ciuperci

Comentarii (12)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@plopeanu-petrachePP
Distincție acordată
Plopeanu Petrache
Există aici o legătură de filiație, aș putea spune, între săritul într-un picior, apa murdară a ploii și rochia roșie. În jurul acestor acțiuni și lucruri se desfășoară întregul poem, care pare să ne introducă într-o lume a umedului non-gratuit, non-gratuit pentru că întotdeauna când plouă și noi suntem copii ai ploii, primind ceva, trebuie să dăm ceva înapoi din sufletul noastru. Poemul acesta este de fapt ofranda oferită acestei ploi care cutreieră trupul femeii! Fiecare acțiune, fiecare lucru interacționează între ele și creează împreună cu celelalte lucruri și fenomene o stare de fapt în care orice este posibil. Magia ploii și a femeii care este cutreierată de apă este una a purificării, este una care reface acel traseu sinuos dar pur al frumuseții. Este un poem echilibrat ca un od între realitate și altceva și pentru aceasta și pentru altele, o steluță!
Cu stimă
PP
0
@cont-sters-2743Ș
șters
parca mi-o imaginez pe mary poppins dansand in ploaie. tema ploii, evocata atat de frumos si de valeria coman in culegerea ei de ingeri, este evocata si aici cu gingasie. limbaj curat, cuvinte simple, atribute ale unei poezii plina de sensibilitate. am trecut, mi-a placut.
0
@silvia-goteanschiiSG
Silvia Goteanschii
PP, te felicit pentru nivelul de stelutzar (eu am lipsit un timp și văd ca au intervenit și ceva schimbări frumoase)! Ești generos cu această femeie a cărei identitate se ascunde sub o rochie roșie, multumesc.

Ionuț, oare mary poppins o fi având vreo rochie roșie?! voi încerca să mă înalț cu umbrela ei, multumesc
0
@cezara-raducuCR
cezara răducu
exprimat în cuvinte simple, așa cum sunt și jocurile copiilor.
dar câtă sinceritate...
devenirea din final își menține echilibrul în visele copilăriei.
țup, țup, ...
rara
0
@iarina-copuzaru-0031203IC
iarina copuzaru
Fotografiile alb-negru în contrast cu roșul aprins, căutările ca niște melodii ale ființei, cuvintele și devenirea -mici cercuri în apă. Eu mai mult am \"ascultat\" poemul. Frumos.
0
@dorian-dumaDD
Dorian Duma
Mi-a placut ploaia babiloniana, eu nu m-as fi gandit niciodata care e starea unei ploi babiloniene, probabil e foarte diferita de o ploaie din ziua de azi, poate avea mai multi bulbuci. Se stie ca bulbucii sunt foarte importanti la o ploaie.
Altfel, nu stiu cum ai reusit sa-i pacalesti pe vorbitorii de dinainte, nu poti fi mai frumoasa despuitata, decat imbracata intr-o rochie rosie, o rochie rosie e mai frumos decat orice pe o femeie. Poate numai o rochie galbena o depaseste pe rochia rosie, sau poate una albastra. Uneori o rochita alba.
In concluzie, mai bine sa nu-ti scoti rochia, ca te personalizeaza. Desigur, ma refer la femeia din poezie si nu la autor
Da si am fost inspirat de poezia asta, iata:

Sar intr-un picior prin apa
Port o rochie gonflata
Si arunc cu pietricele
Broastele sar dupa ele

Sa imi scot sau nu rochita?
Sa-mi expun sau nu turtita?
Ca ma prinde, imi e teama
O poaie mai babiloniana

na ca m-am impotmolit la rima. Poate mai incerc
0
@silvia-goteanschiiSG
Silvia Goteanschii
Cezara,
mulți susțin că e foarte greu să scrii simplu, fără dantelă, curat...
--------------------------------------------------------------------------------
iarina copuzaru,
poemul fără melodia aceasta ar fi precum călărețul fără cap, sau ceva de genul, nu?

--------------------------------------------------------------------------------

Dorian Duma, e doar de modă prietenia asta?
Aici cuvântul babilonian are o altă tîlmăcire, nu necesită o interpretare directă, cât despre rochie ce pot să spun? E prea discutabilă tema: în sau fără. Uite că și un prozator face poezie. Mie nu-mi reușește proza, păcat.

vă mulțumesc
0
@liviu-ioan-muresanLM
Liviu-Ioan Muresan
un text pe care l-am gustat, pe care îl pot numi poezie. Așa se scrie poezia, cu simțire, cu vorbe frumoase și cu multă trăire autentică. Un poem al ploii din noi, al apei ce ne atrage magnetic, ființe acvatice ce sîntem.
LIM.
0
@silvia-goteanschiiSG
Silvia Goteanschii
LIM, ne mai întâlnim și la alte gustări.
cu amiciție, silvia
0
@paul-blajPB
paul blaj
frumos poem. am citit on & on.
despre ciuperci, hmmm...eu sunt una comestibilă:)
0
@iakab-cornelia-claudiaIC
Iakab Cornelia Claudia
un soi de nebunie copilareasca retraita prin poem, o comunicare cu ploaia intr-un plan al empatiei, o joaca nu lipsita de feminitate, simplu simplu.
subliniez sentimentul din:

\"intru în fiecare fântână ca la mine acasă \"
0
@silvia-goteanschiiSG
Silvia Goteanschii
Paul, Cornelia, multumesc pentru semn.
până la următoarea citire, silvia
0