silvia caloianu

\"si nove se-aprind fulminant in ramuri\"

- I - - I - - I - I -

Asa arata schema silabelor - neaccentuate ( - ) si accentuate ( I ) - in randul respectiv al poeziei tale. E o metoda usoara...Ma folosesc de ea din copilarie :) In timp ce scriu, sau dupa, verific si refac...Depinde cum scriu: in gand, cand ma plimb si nu am stilou sau computer, sau cand ma asez , in mod special sa \"comit\" ceva...:)

Imi plaaaaaaace! :) Putin spus, de fapt:
distreaza nebuneste, poemul acesta!
... Imi voi aminti azi la bazin de ce ai scris si, daca-mi vad aripile decolorate - il trec \"în stilul crawl (pe spate)\" :) De fapt, e mai usor asa, mai relaxant! :))
Aventura poetica fascineaza atat prin haina sa clasica, cat si prin tinuta ironica, adecvata, de obicei, postmodernismului...Felicitari: e super!

Vantul toarce, nervos, funii din frunze - spanzuratorile anotimpului in care mansardele se scutura de lilieci...\"Se copilareste iarna, iubite\", iarna - si nu noi, pentru ca noi,in toate facultatile noaste mintale, suntem doar ...indragostiti la nebunie!

Interesanta intalnire a vitei-de-vie cu delfinii! Si, ce fata cocheta si subtila vad eu! (\"ma subtiam\"...). Procedura se infaptuieste precum in ape, asa si pe pamant: \"intre doua valururi / intre doua coame de dealuri\", nu si in ceruri, pentru ca, de unde \"mere\"? Ne jucam frumos si nici nu ne dam seama! :)
Mi-a placut mult poemul, ce mai! As sugera doar sa scoti din text prima afirmatie pusa intre paranteze, iar cea de a doua afirmatie, dintre paranteze, s-o eliberezi de aceste semne, nu le vad rostul...
Mantionez: parere...

Oriana, sunt surprinsa! (Iti spun sa nu auda nimeni: scriu mai usor \"clasice\", vezi, daca ai timp, \"Stii?...Stii?\", dar nu-mi place, le fac, de obicei si, le desfac!:) )
Veni, Mihaela, va multumesc, pentru ca nu ati trecut impasibili! :)

Multumesc: era bine sa cunosc si eu mai multe, dar...Ma intreb daca pot gasi un dictionar enciclopedic pe teme biblice...De ex. acum am devenit curioasa: ce o fi insemnand \"Numerii\"? Ce se contine acolo? O enumerare de...de ce? Nu, nu mai astept sa-mi raspunzi, deoarece nu arew nimic comun cu poemul tau, iti multumesc doar de explicatia cuvantului \"Beresit\"...Sper sa prinda bine si altor citittori! :)

Apropo: ce e \"Beresit\" ? Am incercat sa aflu...Cineva chiar a zis ca e bere_site :) Daca tot am posibilitatea sa intreb si, daca nu-ti este greu sa-mi explici...

\"ude\", abia iesite din ou, cuvintele acestea, risca sa zboare, ininte de a-si usca penele si a prinde la puteri...De ce? Pentru ca s-au nascut in colivii...\"secate de zboruri\"! Iata de unde marea dorinta si forta! Dar se lovesc de pereti...si cad? Cad, Florine? de ce sa nu dezvolti subiectul intr-un text mai amplu? Ne sugerezi doar atat, desi gandul nostru ar merge ei departe! Cum sa-l opresti? :)

Don Quijote! :) Ce mult ma bucur sa citesc un nou poem de la tau! Ti-am declarat, doar, de cum am venit pe acest site: te-am inscris printre poetii mei preferati! (Sper sa am candva si o carte de a ta cu autograf...Mi-ar placea sa te vad - cu sau fara Dulccineea ta - la Chisinau, la inaugurarea cenaclului poezie.ro )
Citesc, citesc, citesc \"Tavalugul de ingeri\"...Vad, pentru moment, intruchiparea hazardului, intr-un stop-cadru de album, deasupra fiintei sugerate prin plapande fire de iarba...
Lupta dintre sentiment si ratiune, sa fie oare o perpetua crucificare? Sa incerci oare sa cuprinzi necuprinsul lacrimilor ingeresti, peste care a trecut tavalugul - al cui oare?! - si, sa-ti montezi si demontezi, cu ajutorul lor, ceea ce simti cu adevarat?! (\"Cu aripile lor de sare imi infig circumvolutiunile intr-o binara remaniere de sentimente\")
Ametitoare, metaforele tale, prin forta lor emotiva si noutate! Nu stiu de ce spui la trecut \" Si era un orizont plin de penele aripilor lor\": simt ca vor mai zbura...pene...de ingeri :) (Trebuia sa fii atent la traiectoriile acelor pene: nu constituiau oare o chiromantie? Eu am vazut odata asaa ceva si, am spus in \"Chiromantie\"...\")

andro, mega-multumiri :)
Caly, mai intra, esti inafara pericolului acestei furtuni :)

Si eu vreau sa fiu tanara si frumoasa, nene balaur! :) Merg si eu cu tine! Promit sa nu ma uit in urma, sa-mi sterg doar lacrimile rebele si, sa-mi urmez, sa-mi urmez, sa-mi urmez sentimentul pribeag, fara sa-mi pese: apocalipsa e ori salvare...

emilio...imi place poemul, il tot recitesc, de cand l-ai publicat aici si ma revolt, ma revolt, ma revolt, din simplul motiv ca sunt femeie! Oricum, ai dreptul la opinie, iar eu m-as fi simtit traversata de un deprimant sentiment de lasitate daca nu as fi remarcat - mai bine mai tarziu, decat niciodata! - verva metaforica, indubitabila atmoisfera poetica a textului respectiv!

Nu inainte de a va dori o seara placuta, de inspiratie etc. , celor care va veti intalni astazi la club A, vin si eu cu o propunere-invitatie: sa inauguram, pe la finele lunii iunie, la Chisinau, cenaclul www.poezie.ro. Alma a confirmat deja prezenta iesenilor, mai sunt doritori de a veni si din alte parti...Ce zic bucurestenii?
Promit: ma voi stradui sa aveti un sejur placut! Revin cu amanunte, dar m-ar interesa sa am o lista a persoanelor ce-si pot confirma participarea.
In acest sens, prmesc mesaje pe Yahoo Messenger: exod_s

Citesc si recitesc in cautare de sensuri...Deconspir un joc de hazard, un sah prin corespondenta (\" Negrul era puternic in lipsa / Albul astepta mutarea in plic\"), ma intreb doar, din ce considerente \"zborul devenise obligatoriu\": pentru ca ai fost invins sau pentru ca ai vrut sa vezi cum arata cineva pe care ai invins? :)
Imi place sa ma plimb prin labirinturile semantice ale poeziei tale, in general,iar in ce priveste \"Dreptul la adio\", cea de a doua si ultima strofa m-au impresionat deosebit prin culminatia lor metaforica.

Imi pare ca nu se prea inscrie, pare chiar sa fie in plus, declaratia \"am sa-ti spun un secret\", printre multimea de expresii metaforice, unele dintre care de retinut, cum ar fi : \"tâmplele arcuite înspre palmele sfinților\", \"foșnetele sângelui meu de pădure\"... In rest: imi place fericita invecinare a zglobiului si a nostalgiei in poeziile tale. Posibil sa fie ceva comun intre firele noastre...

Multumesc, Trandafiras, de receptivitate!Ma cam sufoc eu printre rime, dar...asa mi-au iesit aceste ganduri...cantate :)

Calimero, Oriana: ce mult ma bucur ca nu m-ati trecut cu vederea! Ce mult ma bucur ca mi-ati simtit emotiile! Va multumesc!

Nu am cuvinte...Poezia ta impresioneaza printr-o inegalabila forta spirituala, ce transpare din interior, fascinand si cucerind, deopotriva si definitiv!
Nu vad aici cuvinte comune, expresii comune, imagini comune - vad numai poezia! Cred ca emotiile si sentimentele intalnite in \"Fii...\" , niciodata, de nimeni inca, nu au fost traite atat de sublim!

Ma impesioneaza cum lucreaza expresiile tale metaforice asupra imaginilor! Atmosfera acestui poem se degaja chiar din debutul poemului \" era un fel de primavara\"...Si, era \"un fel de primavara\", mai intai \"peste ochii subtiri ai pamantului\", dupa care, acelasi de neinteles, de neidentificat anotimp, calificat \"un fel de primavara\", se anunta \"peste epiderma subtire a timpului\", existenta caruia fiind insa ulterior negata: \"dar nu mai era deloc primăvară\"...De ce? Pentru ca a fost doar un vis, ca intreaga viata a noastra, pe parcursul iluzoriu al careia mai reusim inca sa mai avem si revelatii de \" homo sapiens\", in timp ce nu constituim mai mult decat \"stadiul larvar a ceea ce /
ar fi putut fi odatã sufletele /
noastre comune\". A fost un vis, primavara, nu va mai veni, penru ca \"serpi atomici\" si \"soparle chimice\"...au muscat din ea \"cu salbaticie\"...
Starea anestezica vine, coplesitoare, neutralizand durerile aplecate peste \"intrebarile lumii\": \"iar eu muream /departe tare departe / pe malul unei ierni / de plutoniu / învelit într-un lințoiu /de vise.\"
Lectura poemului captiveaza nu numai prin metafore de surpriza, dar si gratie discursului, exteriorizat printr-un sfasietor ritm interior.
...\"www.omenire.com\"... \"ce folos ce folos ce folos\"...

M-a intristat, m-a pus pe ganduri...Este atat de usor sa-ti traiesti viata gandind simplu, fara ca sa-ti dai seama de anumite lucruri....
Integrarea noastra celulara in spatiul cosmic - de la reactiile cancerigene si pana la cele de reproducere - este ideea prolifica a poemului, expesia careia impresioneaza ca in toate textele tale.