Poezie

Exodul

2 min lectură·29 mai 2003

Mediu

Ne mutăm în Cer, îmi aruncă peste coamă, în treacăt, balaurul.

Și nu mai e zăbavă.

Þi-e de condica nesemnată la slujbă?

Dar eu, care-am semnat cu Aleodor, armistițiu…

Acum vrăjește cursul Dunării spre Calea Laptelui.

Aud cum din matcă se smulg neîmblânzitele râuri

cu tot cu păsări și zâne.

Sunt prăfuit, vezi bine, cu Osia Lumii în spate, în două escale:

Marte, via Algenib.

Să nu te miri, fii mai cu îngrijire la Soarele de Andezit.

E bătrân,

Se poate sfărâma la împachetat. E mai bine în frunze de cireș din anul în care sângele azuriu al Gemenilor

a adormit pentru vecie la ferestrele zării.

Tresari?

Sunt uriașii din Călimani.

Îmblânzesc o cometă pentru căruța cu odoare spre Marea Nebuloasă din Orion

Să-i așteptăm pe Blajini. Îi vezi?

Coboară pe monoxilele lor de smarald.

Mi se pare că visez. Blajinii cât unghia vâslesc pe Olt dincolo de Lună

iar după ei Ielele fac semne vesele din năframele lor înstelate.

Ne mutăm în Cer!

Balaurul își șterge o lacrimă rebelă, fără să se mai uite în urmă.

În ochi se dilată spațiul intonând incantații sacre.

Oare a sosit ceasul?

Simțurile mele pribegesc spre Ursa Mare

și nu știu dacă-i apocalipsă ori

Salvare.

0105.596

Despre aceasta lucrare

Autor: Dan Mitrut
Tip: Poezie
Cuvinte: 202
Citire: 2 min
Versuri: 27
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Dan Mitrut. “Exodul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dan-mitrut/poezie/44829/exodul

Comentarii (10)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

F-

F-florian stoian -silișteanu✓30 mai 2003

Draga domnule de Mitrut Danut citit poemul placut poemul mutat in cer...infernul.Ca o cometa ma asezai sa te felicitez

DM Dan Mitrut✓30 mai 2003

multumesc Silistene.
nici nu stiu daca e un poem sau o proza in versuri, ce stiu e ca balaurul a lacrimat, la plecarea de pe pamant.

sa traiesti, frate
cu respect, un mag

Distincție acordată

LS Luminita Suse✓30 mai 2003

Dragă domnule, serenisime mag,
Eu așa ceva n-am mai pomenit din copilărie când bunicul se scula odată cu steaua Canopus și invita cocoșii la microfon iar bunica copilea roșiile la lumina de neon a Pleiadelor! Eu pe Marte ajung fără escală în Algenib, mă uit în palmă și văd canioane temporale. De-acolo, odată ca niciodată, Pegasus, îngropat în pământ până la crupe a nechezat și a decolat peste Călimanii degetelor. Doar umbra lui și a zmeului blajin se mai văd uneori pe soarele de andezid al frunții.
Sunt multe simboluri oculte în poezia ta, îmi place că nu te lași, poate cine știe se deșteaptă cineva și cântă în limba dacilor un epitalam sau o doină de suflet pribeag, ori un psalm inițiatic... Aștept să ne mai povestești din tezaurul basmelor uitate pe o creangă de aur.

Distincție acordată

ID Ioan Dan✓30 mai 2003

Se vede ca microbul de astronom coboara in pagina. Imagini reusite, luminate frumos de licuricii cosmici.:)

SE stanescu elena-catalina✓30 mai 2003

am trecut sa te salut...

mae

Distincție acordată

ML Motoc Lavinia✓31 mai 2003

Stii, eu am o slabiciune pentru povesti, mai ales cele frumoase in care ti se spune atat de simplu:
\"NE mutam in cer!\".
Am deschis ochii si am continuat sa visez sus, sus...

DM Dan Mitrut✓31 mai 2003

ma bucur ca iti plac aceste povesti, in care am presarat intreaga minune a lumii de sub talpile noastre si a lumii de deasupra fruntii noastre.

de fiecare data cand vei veni aici, balaurul inlacrimat te va aseza pe genunchi si iti va basmui iar si iar...si intr-o zi o sa ma intrebi:\"Nene balaurule, de ce am ramas asa tanara si frumoasa?\"

SC silvia caloianu✓31 mai 2003

Si eu vreau sa fiu tanara si frumoasa, nene balaur! :) Merg si eu cu tine! Promit sa nu ma uit in urma, sa-mi sterg doar lacrimile rebele si, sa-mi urmez, sa-mi urmez, sa-mi urmez sentimentul pribeag, fara sa-mi pese: apocalipsa e ori salvare...

MB Meda Bittermann✓31 mai 2003

Frumoasa poveste spui tu, Magule! O sa ma mut si eu prin preajma de-acum...

GA Geta Adam✓31 mai 2003

Imi amintesc despre o poveste cu oameni care imblanzeau balauri. De fapt erau magi, ei stapaneau vanturile si calatoreau prin nori, puteau sa aduca ploaia sau furtuna si purtau oamenii prin cer.
„Ne mutam in Cer” . E seceta pe Pamant, una rece, pustiitoare, sa fie nascuta din propriile noastre minti? Sa fi venit Blajinii sa ne salveze?
Uite, pana si Balaurul plange! Lacrima lui atinge ochiul meu care inca mai doarme si ma prind de coama lui in ultima clipa. Ma scutura sau nu?