Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@sorin-olariuSO
Sorin Olariu
@sorin-olariu
Poezie

A fost odata ca niciodata...

2 min lectură·
Mediu
era ca un fel de primăvară peste
ochii subtiri ai pământului dar
șerpii de-ntuneric răsăreau
din iarba vânătă
sâsâind obscenități
la adresa www.omenire.com
lângă poarta erei atomice
stăteau Dumnezeu și cu
Sfântul Petru
judecând turmele de
crisalide
stadiul larvar a ceea ce
ar fi putut fi odată sufletele
noastre comune
era ca un fel de primăvară peste
epiderma subțire a timpului dar
șerpii de-ntuneric
mâncau antrax cu napalm
pe pâine
și vomitau neutroni
cu care biciuiau apoi
ochii arzânzi ai
planetei-mamă
ce mai scăpau ici-colo
câte o niagară de
lacrimi uscate
atunci am îngenuncheat
în iarba cea vânătă
și fierbinte ca
un ou de pasăre phoenix
undeva
în adâncul găurii negre
căreia obișnuiam
să-i spun odată inimă
sufletul mi se zbătea
hăituit
căutându-mi în zadar
marginile
și plângând în hohote peste
întrebările lumii
dar nu mai era deloc primăvară
iar eu muream
departe tare departe
pe malul unei ierni
de plutoniu
învelit într-un lințoiu
de vise
ce folos ce folos ce folos
că mă porecliseră
homo sapiens
poate mai bine aș fi fost
piatră
sau strigăt
sau cale lactee
și totuși a fost doar un vis
cu șerpi atomici
și cu șopârle chimice
care mușcau cu sălbăticie
din primăvara
ce nu avea să mai vină
vreodata
012.944
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
206
Citire
2 min
Versuri
61
Actualizat

Cum sa citezi

Sorin Olariu. “A fost odata ca niciodata....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/sorin-olariu/poezie/44595/a-fost-odata-ca-niciodata

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată
@silvia-caloianuSCsilvia caloianu✓
Ma impesioneaza cum lucreaza expresiile tale metaforice asupra imaginilor! Atmosfera acestui poem se degaja chiar din debutul poemului \" era un fel de primavara\"...Si, era \"un fel de primavara\", mai intai \"peste ochii subtiri ai pamantului\", dupa care, acelasi de neinteles, de neidentificat anotimp, calificat \"un fel de primavara\", se anunta \"peste epiderma subtire a timpului\", existenta caruia fiind insa ulterior negata: \"dar nu mai era deloc primăvară\"...De ce? Pentru ca a fost doar un vis, ca intreaga viata a noastra, pe parcursul iluzoriu al careia mai reusim inca sa mai avem si revelatii de \" homo sapiens\", in timp ce nu constituim mai mult decat \"stadiul larvar a ceea ce /
ar fi putut fi odatã sufletele /
noastre comune\". A fost un vis, primavara, nu va mai veni, penru ca \"serpi atomici\" si \"soparle chimice\"...au muscat din ea \"cu salbaticie\"...
Starea anestezica vine, coplesitoare, neutralizand durerile aplecate peste \"intrebarile lumii\": \"iar eu muream /departe tare departe / pe malul unei ierni / de plutoniu / învelit într-un lințoiu /de vise.\"
Lectura poemului captiveaza nu numai prin metafore de surpriza, dar si gratie discursului, exteriorizat printr-un sfasietor ritm interior.
...\"www.omenire.com\"... \"ce folos ce folos ce folos\"...
0