ceainicul galben

\"îndrăgostită pur și simplu\" de un ceainic galben și o doză mare de lipsă de pragmatism, materialism și alte noțiuni necunoscute mie, deoareșe ai plimbat săracul țânțar fără bilet și el te bâzâia să-i cumpleri unul. asta ca să nu socotesc ursul polar tremurând :)

chiar nu mă așteptam la finalul tău și mi-a plăcut.
doar \"fuga spontană spre dimineață\" mi se pare cam bumbastik elastik, dar e încă dimineață și simțurile mele sunt atrofiate.
elis

ah copilăria asta, cum umblă ea prin amintiri, se învârte în om fără clipă de odihnă, de somn, ar vrea să o mai vadă cineva că există, măcar un doctor păpușă. Cum prezentul îi e închis o ia iar de la capăt, de acolo de unde a realizat că este, că are o lume ce depinde de ea.

Diagnostic: gelozie cronica severa si urme de nepasare. Asta ti-o spun in calitate de medic. Iar in calitate de prieten iti dau un diagnostic total diferit: dragoste intensa incurabila in ultima faza. Pai umbli km intregi prin bucatarie si faci pe bocterul cu bun simt care plimba tantari pe gratis. reusita poezia. Cu mult drag, DAniel.

Mi-e drag ceainicul galben; mi-a amintit de o proză scurtă a lui Wolfgang Borchert, în care personajul principal umbla pe străzi cu un ceas in brațe, singurul care supraviețuise bombardamentului casei; umbla debusolat și părăsit și nu știa încotro; ca un nebun scapat dintr-un ospiciu....
Doctorul nu știe să dea un diagnostic, ma repede te vindecă ursul polar ghemuit în inimă. :)