Ne-am iubit in atâtea
paturi străine
și niciodată într-al tău.
E albastru, îmi ziceai.
La plecare
îmi legam noduri în batistă
să nu uit
un blue hotel,
un albastru de prusia,
un american
Trăiam într-un decembrie
Cu solii uitate de toamnă.
Noaptea mă înveleai în crisalide
țesute în ceața trupului tău,
În timp ce îngerii-și vărsau
Ceainicurile cu lapte
Peste buzele arse ale
Cerul se lichefia
în ploi duminicale
pe geamul cu foi de calc
uitate din vară,
în timp ce limba ta
curgea în fiorduri umede
pe trupul meu lipit de-un perete
într-o garsonieră tridimensională
În nopțile de iarnă
Eram arabesc
Încrustat în covorul persan;
În care acordurile furtunilor beethoveniene
Săpau meandre
De carne proaspăt mușcată.
Degetele tale nășteau
Appassionate
Teah simți perna mare sub cap. Era neobișnuit de cald în pat. Ridică perna cu ochii încă închiși și își lipi obrazul de cearceaf. Mirosea a părul ei proaspăt spălat și a lacrimi. Și a aspru. Simți
în ultima zi din săptămâna oarbă
am destupat sticla cu deșerturi
și ți le-am strecurat în vene
ș-odata cu ele a ieșit și o fata morgana
mușcată d-un lup cu dinții de înger,
pe care-o adapi cu
În localul luxembourghez
Chelnăru-mi spunea laconic:
-En francais s\'il vous plait!
Și vroiam să-i raspund:
-Un stampel de Tullamore sau Glenfiddich...sau...
Să torn peste floarea de
Douăzeci și cinci de stații de tramvai. Atâtea mergea Caro de la universitate până acasă. Trei sferturi de oră.
Căuta de obicei scaunele singure, nu cele cuplate câte două. Prefera să meargă în
O