Oana

Mi-e drag ceainicul galben; mi-a amintit de o proză scurtă a lui Wolfgang Borchert, în care personajul principal umbla pe străzi cu un ceas in brațe, singurul care supraviețuise bombardamentului casei; umbla debusolat și părăsit și nu știa încotro; ca un nebun scapat dintr-un ospiciu....
Doctorul nu știe să dea un diagnostic, ma repede te vindecă ursul polar ghemuit în inimă. :)