mai e puțin și mă ițesc afară
stârpitura e în culcușul ei, rânjește și se simte stăpâna mea pășesc ușor, să nu mă trezesc din somn, să nu tresar când mă văd orbecăind prin țarc ea se ridică în capul oaselor: ce vrea ea
SASerban Axintesublim, sublim
cobor un etaj, ajung într-un salon curat, e prea multă liniște, nimeni nu e legat de pat, doar cîțiva indivizi se rotesc în jurul unui ibric; cafeaua nu o să-i agite, după atîtea tranchilizante,
SASerban Axintecum să te fac să crezi acum pe dos?
m-ai crezut. ți-am predicat despre cît de fericiți sînt cei care mor singuri și tineri; dar să-i lăsăm în fericirea lor, printre norișorii simpatici; să ne amintim că în fiecare casă cineva
SASerban Axintetravesti
femeile se despletesc, doar astăzi își desfac picioarele și mă așteaptă; dacă s-ar întîmpla cumva să mor acum aș putea intra fără preselecție în calendarul creștin-ortodox. sînt viu, urc
SASerban Axinteun trup bine păstrat
scriu despre dumnezeu, rup pagina, o mestec încet, încet la masa de seară. mîine voi vizita muzeul de științe naturale. să te văd cum îți porți cu mîndrie trupul bine păstrat în
SASerban AxinteEchilibru
stăm cu urechea lipită de acest lemn scobit, primim vești din mîna copiilor împodobiți ca pomul de crăciun. stăm cu urechea lipită de acest lemn scobit, primim vești din mîna
SASerban AxinteDansul cîrtiței
să mă spăl bine pe față, să nu uit să-mi iau pachețelul cu hrană rece, să privesc în stînga, în dreapta, să intru și eu în tub; gata frate, gata, primul genunchi în splină e cel mai puțin
SASerban AxinteImitația fiarei
fiara asta penibilă, anacronică, derizorie, fiara asta, caricatură și deziluzie totală, fiara pe care dacă o urmezi nu sperii pe nimeni, nu contrariezi, nu șochezi, nu avansezi în nici un fel;
SASerban AxinteTrebuie să rămîn la locul meu
oficiez slujbe frumoase de naștere, de botez de înmormîntare; mă strecor printre niște corpuri albe cineva îmi sărută mîna, își strigă numele de trei ori.
SASerban AxinteLumea ți-a ieșit așa cum ai vrut (III)
și ieri a fost o zi potrivită pentru post și pentru o rugăciune, ieși repede din casă, lipește-ți urechea de pămînt; te subțiezi, te umfli, te arunci în fața unui vehicul ciudat despre
SASerban AxinteAncient born
da, ți-am spus că bătăile inimii vor fi corecte, că mîinie și picioarele vor fi grele de somn; da, vom intra în sala de nașteri îmbrăcați în halatele noastre de stradă, vom ieși de acolo
SASerban AxinteLe Chant de mon assassin
îi dau asasinului meu un pahar cu lapte praf, îi proptesc o suzetă în gură, el gîngurește mulțumit, mă urmărește cu privirea prin cameră aștept să-i distragă altceva atenția ca să mă pot
SASerban Axintelumea ti-a ieșit așa cum ai vrut (II)
să iau o gură de votcă, să plec în oraș, să mă întorc acasă, să privesc ore în șir manechinele din vitrine, să iau forma vasului în care scuip dimineața și seara tot răul din mine; să-i
SASerban Axinteo muzică dăunătoare oamenilor
gata, te strig pe mai multe voci, te aplaud de la distanță, da, pelicula de gheață a crăpat și am căzut în bularga viselor, în nicolina precupețelor nefericite; m-am udat pe haine; apa asta
SASerban Axintecu fața în sus
cum vrei să mori dacă nu închizi ochii, trebuie să privești adînc în tine, atît de adînc încît să ți se facă rău, să vomiți prelung și să rămîi cu fața în sus.
SASerban AxinteDin piele ți-au răsărit perlele insomniei veșnice
Ca un vîrtej, ca un monument rasturnat/decapitat mă îndrept spre tine, am o zi în plus, poate voi ști la sfîrșit ce să fac cu ea; ziua mea viața descrisă în amănunt pe peretele de
SASerban Axintelumea ți-a ieșit așa cum ai vrut
gata, azi spun o rugăciune, fac o piruetă, mă dau pe gheță, pornesc mașina de spălat, închid aragazul, îmi pîrlesc sprîncenele cu bricheta, desenez un elefant pe o frunză, miros mîinile iubitei
SASerban AxinteCa să pot ieși de acolo
De aici se văd capetele lunguiețe cum străpung pungile de plastic. Elastice bolți, crampoane în burta sirenei plămadite din oase marine și cele trei nume și al doilea fiu se rostesc și se
SASerban Axinteperpetuum vomitorium
Nu se mai văd măruntaiele, nici noul lor culcuș din carne sărată și fără miros. Aici vin toți autorii, respirația lor mă cutremură; abia după ce beau trei pahare cu cei mai sacri dintre
SASerban AxinteÎn numele unei victorii îndelung amînate
Acestea sînt orașele și satele mele, dacă vreau pot să le aprind ca pe niște țigări. Și culoarul e al meu, îl pot înfunda cu vată. Îmi place să ma joc cu toate obiectele din jur; le vreau
SASerban AxintePasărea de dimensiuni incredibil de mici
nici o pasăre nu are forma ochiului meu întredeschis; toate clădirile din oraș au aceeași adresă și nici o altă intrare nu mă poate face să par mult mai mic și răsturnat. se știe, ochiul meu
SASerban AxinteOricine poate să mă fotografieze și să-mi ia interviuri!
Aici locuim cu toții, e liniște și miroase a uleiuri volatile pretutindeni. Spatele îmi plesnește de durere din cauza unei efemeride înfuriate. Polii de piatră se distanțează, eu nu pot să
SASerban AxinteVreau ca sufletul meu să fie noaptea devorat de furnici
Îmi voi lăsa părul să crească, să te acopere, nu mai știu nimic despre fiii tăi, nu mai știu nimic despre bărbații tăi. Noaptea, sufletul meu vreau să fie devorat de furnici. Îmi așez palmele
SASerban AxinteCeva despre mine, cu semn contrar
punct fix în apa albă ca o sferă - si broaștele țopăie liniștite pe malul mult mai retras in neant decat mine - nadir si zenit, amândoua puncte mobile pe o hartă ivită pe neasteptate în coltul din
SASerban AxinteNon leguntur
Îmi simt venele grele, prin ele înoată peștii. Încet-încet se apropie de sfîrșit singura zi care mă desparte de momentul nașterii mele. În fiecare dimineață mamele pun la cale uciderea
SASerban AxinteNi-pa-vu-ga-dire
îți dau trei frați-copii dar să-nțelegi prin asta nouă, nouăzeci și nouă să știi că dacă reușești să le destrami prin somn cămășile de in îi lași să fie îngeri Ni-pa-vu-ga-dire, o
SASerban AxinteRheea (plus-minus)
Găsesc doar ceea ce iau cu mine, dintre toate cîte sînt ale mele doar ea, Rheea, ascunde în coșul de papură două pîini. E un inel cu o piatră care se fărîmițează strat cu strat. Nu-mi dă
SASerban AxinteScenatrist și regizor
Aproape m-a făcut să cred ceea ce-mi spunea, atunci cînd amîndoi stăteam și fumam narghilea la restaurantul arăbesc - fumam și vorbeam despre filmul în care urma să fim amîndoi actori
SASerban AxinteÎn așteptarea crucificării solului divin Bill Gates
adînc, periferic, media-mesianic, păros, fluid, arid, superstar, superstar, sînt demonice zecile de cifre reci, sutele de cifre ude și toate genele amestecate. – game pentru începutul de
SASerban AxinteIstorie 00:01
Să-ți văd masca, nu chipul. Nu vreau zăbrele din piele, nici călcîiul alungit, partea uscată a mîinii ce-mi țese pe tîmple urme de artefact.
SASerban AxinteCine se lasă ademenit pînă jos la noi
Bătrînul ia un smoc de paie și îl mănîncă, au mai fost pe aici înveliți în saci și alții, ai tocătură de frunze ude pe piept nu încerca să înveți nimic despre pofta de mîncare, e și asta un fel
SASerban AxinteLes trois grâces de Niadora
Cosmos proteic, halucinant absoarbe lumile cameleonice. Nu întind mîna spre carte, nu iau nici un cuvînt de acolo, ei au pus demult ochii pe mine, vor să stau toată viața așezat în fotoliul
SASerban AxinteAm vorbit puțin cu cine n-aș fi crezut că-l pot numi chiar eu
N-am căzut din neant ghemuit în cochilia de carne, mi-am așezat atent carnea sub piele. Ca să aud și alte voci, ale acelora de dinafara cochiliei, am vorbit puțin cu cine n-aș fi crezut că-l
SASerban AxinteCuloar
Ei da, și bătrînul a purtat toată viața papuci cu talpă de lemn și nu i-a intrat în urechi nici ulei de candelă, nici păr de animal, nici clapele de pian. De aceea îl scot foarte rar
SASerban AxinteSărut printre fisuri de cub greu
Iată, bătrînul chicotește de după geamul aburit. E un miez, aici sigur se află un miez și legănări stupide pe balustradele din ce în ce mai subțiri și mai ude. E cu siguranță miezul unui fruct
SASerban AxinteUșa dincolo de care bătrînul Ni, Zeo, nu a privit niciodată
Ieri am vărut din întîmplare cada în care a făcut baie cea mai urîtă dintre amantele lui Ni. Ușa de la baie era în întregime acoperită de ziare, ei da, așa se poate citi totul mai repede și
SASerban AxinteO haină nouă pentru Zeo Ni
Claviatură cu doar clapele albe înmuiate în ulei claviatură a unui pian legat cu lanturi și suspendat de tavan, da, da, cu o astfel de claviatură începe orice cîntec despre Zeo Ni. Cel care a
SASerban AxinteO chestiune discutabilă
El nu face nimic – îi așteaptă pe alții să moară. Are corpul transparent Și nu înțelege De ce lumea nu-l salută pe stradă. Totuși numele său este cel mai cunoscut, Cel mai amintit. Odată,
SASerban AxintePragurile Apeiron (fragment)
Sînt hiperborean ca și tine, Am obrazul brăzdat de urmele lăsate De cei cîțiva melci Care au reușit mai întîi Să-și facă drum prin sîngele meu. Oblivion, numele rostit De mai multe ori la
SASerban AxinteDorința de a avea în față mereu un spin opritor
Rădăcinile universului au ieșit în afară și s-au așezat pe umerii mei. Greutatea poverii mă surprinde nepregătit în fața ultimului declin. Privesc ceasul care acum bate în defavoarea
SASerban AxinteOricine poate să mă fotografieze și să-mi ia interviuri
*** Vin să te iau și carnea ta grasă sfârâie în foc, pământul plin de rădăcini putrede îți curge chiar ție din burtă, din ochi, de sub unghii, pământul mineral, pământul de sub unghii. Vin
SASerban AxinteLecția mea despre cub
Nu mă pot strecura printre cuburile grele - aura roșiatică din jurul lor se strecoară - Aceste cuburi cu vârfurile puțin rotunjite se vor răspândi foarte repede prin oraș dacă cineva nu va
SASerban AxinteDezorientat pe coridoarele universității
Hai cu mine, stai te rog la pândă, privește printre zăbrele și notează toate modificările din decor. Știi foarte bine, lumina nu prinde, lumina nu agață; îmi croiește drum prin fereastra
SASerban AxinteLa pas, pe spinarea bătrînului profesor
Subțiat, idolatrizat de anorexici, figură geometrică fără nici un haz, mestec bine doar colțurile hranei și inventez mitologii în sufragerie. Ce bine e, ce bine e, nimic nu mă
SASerban AxinteManifest impotriva poeziei
oftică în sala de mese, de conferințe, de gimnastică. pelerine puse la uscat, covor roșu pentru nepoții cu fețele trase-n plastic, covorul incredibil de alb pentru bunicii care suflă-n
SASerban Axinte