Poezie
Din piele ți-au răsărit perlele insomniei veșnice
1 min lectură·
Mediu
Ca un vîrtej,
ca un monument rasturnat/decapitat
mă îndrept spre tine,
am o zi în plus,
poate voi ști la sfîrșit ce să fac cu ea;
ziua mea
viața descrisă în amănunt
pe peretele de rezistență al casei noastre.
Așa, frate, așa, te-ai îndepărtat de mine,
ai respirat o singură dată
și ai înțeles că viața merită un brînci.
Ai învîrtit deasupra capului o cheie de lemn
ai spus că ești stăpînul lumii
și al meu.
Dar n-a fost așa,din piele
ți-au răsărit
perlele insomniei veșnice.
013.722
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Serban Axinte
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 86
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Serban Axinte. “Din piele ți-au răsărit perlele insomniei veșnice.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/serban-axinte/poezie/149683/din-piele-ti-au-rasarit-perlele-insomniei-vesniceComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
A avea o zi în plus, o insomnie veșnică, a ține câteva simboluri în mâini; a remarca poemul și, în special, finalul în care s-ar putea găsi cheia unei întregi arte poetice.
0
