Poezie
Culoar
Din antologia – Ozone friendly. Iași. Reconfigurări literare – Iași, Ed. T, 2002
1 min lectură·
Mediu
Ei da, și bătrînul a purtat toată viața papuci
cu talpă de lemn și nu i-a intrat în urechi
nici ulei de candelă, nici păr de animal,
nici clapele de pian.
De aceea îl scot foarte rar afară.
Poate că eu am stins din greșeală lumina.
De neatins precum medaliile care nu pot fi privite
decît prin peretele de jos al cutiei de sticlă,
așa este el, Zeo Ni, fugarul
care a făcut ca Niadora
să nu se mai poată numi Niadora.
Nici o odaie nu e goală, rece, crestată,
culoarul, singurul loc unde pot fi găsite
vertebrele viitorilor oameni vii e înfundat cu vată
003162
0