Am obosit...

Ti-as lua-o eu daca nu as avea si eu destula. Nu avem ce face, trebuie sa o purtam cu noi. Am putea sa ne obisnuim dar, din nefericire, pe masura ce crestem in ani si ea creste ( oricit de mult ne-am dori contrariul ). Pina cind devine prea grea. Si atunci gata, scapam.

...daca ar fi o oboseala fizica....mi-ar lua-o vitaminele:)
...nici nu ma asteptam ca cineva sa ma dezbrace de oboseala mea proprie:)
...multumesc, oricum pentru intentie:)

Cu drag,

Lizush

PS. ..dar nu voi astepta pana va fi grea ca sa scap de ea:)

Oare ingerii obosesc? Eu nu cred...ah nuuu, niciodata!! Ce s-ar intampla daca ingerii ar obosi? Noi nu am putea invinge gravitatia fara de aripi...si aripile noastre sunt unicul ostrov de viatza care ne ridica spre Paradis...acolo sus...suspendati...puncte de suspensie...

...si ea e un inger...cazut, e drept, dar un inger...asha ca...RIDICA-TE SI UMBLA!

Nu ma pot abtine... Ai obosit, si eu am obosit, toti obosim!
Asa spui acum, dar iti va trece! Si vei fi iar plina de viata, si apoi iar obosita... Alternativ! Cred ca este normal sa fie asa, am fi anormali sa nu obosim din cand in cand...
drag,
licurici obosit

...multumesc:)
...crezi ca pot sa spun mai mult decat atat, dar din toata inima?:)
...pe cat de jos eram ieri, pe atat m-am inaltat astazi...
..multumesc....


Cu nespus drag,

Lizush

...prima data nu am inteles...
...apoi, am fugit pe pagina ta...acum stiu..
...si chiar daca pare lipsit de sensibilitate, ma bucur ca ai obosit inaintea mea pentru ca acum sa-mi dai sperante ca va fi bine...
..multumesc mult, licurici care luminezi calea...


Cu drag,

Lizush

Trebuie sa nu uiti ca, noi, muritori de rand amarati, suntem in stare de lucruri divine...doar crede in ele! Odihneste-te 7 ceasuri si pe urma spune-mi cat de mult te-ai inaltat...inger...Paradis...

Oboseala de care pomenesti am avut-o si eu demult, dar intre timp n-o mai am. Secretul. Sa nu privesti totul in negru ci in roz, bucura-te de trilul pasarelelor, de razele soarelui, de zambetul unui copil etc. Numai asa vei scapa, odata pentru totdeauna de oboseala asta cronica.

...multumesc de trecere si de incurajare:)
...stiu ca va trece, de fapt, a si inceput sa nu mai doara, vazand atatia OAMENI....
...asta era ceea ce-mi lipsea. si i-am vazut:)

Cu drag,
Lizush

lumea asta in care traim ne mananca de vii si de aici cred ca vine oboseala ta...oboseala mea...oboseala oricui...dar trebuie sa gasim un mod de a ne reincarca cu energie sa ne traim viata...sa nu o lasam noi pe ea sa ne traiasca ...drag Ciprian

...si noi, la randul nostru \"mancam de vii \" pe altii:)
...avem si noi partea noastra de vina in oboseala generala..
...in clipa in care am scris acest \"nerv\"..chiar eram obosita...dar mai ales trista,pentru ca nu am reusit nici eu...

Cu drag,
Lizush

Uneori ma intreb daca sunt chiar eu imaginea din oglinda... ma uit si nu ma recunosc. \"Ma vreau pe mine inapoi\", cum spui tu..Dar totusi,stiu ca e absurd,imi place si cealalta persoana,eul meu obosit...e ceva in privirea aceea,ceva care aminteste de lungul drum batatorit cu sudoarea fruntii, ceva care scanteiaza mai presus de oboseala..Stii ce e?..Satisfactia de a fi reusit ceva,chiar daca asta inseamna suferinta,fizica sau morala...
Ai talent Liza...sa ne mai oferi prilejul de a te citi!

Cu mult drag,
Andrada

Andra,
eu stiu de ce rezonezi tu cu textul acesta:)
dar mai stiu ca ai dreptate in privinta satisfactiei data de ceva la care ai muncit, mult, putin, nu are importanta, dar care iti poarta amprenta:)
asa suntem noi oamenii, ne iubim creatia, indiferent ce forma ia:)

multumesc de trecere, copilita draga:)

Lizush

Buna Salomeea Stuparu [Lizush]! De ce esti trista! De ce te doare sufletul! Simt acest lucru citindu-ti poezia. Este o poezie fara azimut si fara aleph, nu este patrunsa de spiritul marelui Blaga (filozofic) si nici de durerea necuvintelor de tip Nichita, dar intr-un mod simplu si deschis (o caracteristica Lizush) ne aduci in fata ochilor (nu, nu o fresca) un segment destul de comun din viata fiecaruia. Simt si eu din plin aceasta oboseala (deci simt din plin poezia ta) care este exacerbata de o vreme ploiasa de-mi vine sa-mi bat cainele. Daca as avea. Nu am caine dar am o sotie ... numai ca si ea simte starea asta de oboseala de ii vine sa-si bata sotul. Zic mersi ca nu trece la fapte. Si uite asa devin eu mai fericit. Chiar este trista poezia ta si as zice, judecand dupa restul poeziilor si al comentariilor facute (am tras cu ochiul), ca nu prea ai motive de tristete. Cred ca esti daruita. Ai har. In cele scrise pana acuma nu ai aratat inca ce poti (a fost mai curand un mic crochiu) dar precis urmeaza seria marilor ... am sa scriu incercari. Numai bine Lizush. Ne mai citim.
PS. In unul din comentariile tale mi-ai pocit (fara sa vrei-cred) numele. Este pasadia cu litere mici (deocamdata; cand o sa ajung eu mare poet ...). Da este pasadia din \"Craii de Curtea-Veche\" de Mateiu Caragiale. Mi-am ales pasadia pentru nobletea personajului si nu pentru modul ... eroic in care a murit (ajutat de Raselica). Referitor la aleph gasesti cam tot ce vrei pe yahoo.com Voi cita din Borges referirile la alef (aleph). \"Aleph este unul din punctele spatiului care contine toate celelalte puncte.\" La intrebarea daca asta este aleph-ul? \"Da, punctul in care se afla, fara a se confunda, toate locurile planetei, vazute din toate unghiurile.\" si la zisa lui ca: subsolul este intunecat, primeste raspunsul: \"daca toate punctele de pe pamant se afla in aleph, aici se vor afla toate lampile, toate luminile si toate sursele de lumina.\" \"Vreau sa adaug doua observati: una, despre natura aleph-ului; alta, despre numele sau. Acesta dupa cum se stie este prima litera din alfabetul limbii sacre. Aplicarea lui la povestirea mea nu pare intamplatoare. Pentru cabala, aceasta litera reprezinta acel En Soph, divinitatea pura si nemarginita; s-a spus deasemenea ca are forma unui om care arata cerul si pamantul, pentru a ne arata ca lumea de jos este oglinda si harta celei de sus\" Aleph este deasemenea simbolul numerelor transfinite, in care intregul nu este mai mare decat partea. Mai are intelesul de punct catre care converg toate punctele. Ce cauta alef in poezia mea este alta poveste pe care am sa ti-o spun in serile lungi de iarna. Am sa revin (am tastat cam mult) cu referiri la poezia mea in care spun ca punctul \"nu este alef\".

drag imi esti tu cand iti place sa faci din tantar armasar:)
acum, dupa ce am citit comentariul tau, mai ca mi s-a exacerbat oboseala din data de 19 aprilie :)) (ca, deh, atunci am avut sentimentul acela de sfarseala si neputinta:) )
intre timp au mai trecut nenumarate tristeti si bucurii pe la mine. vor mai trece si pe mai departe, de asta nu putem scapa:)
dar, asa este, motive serioase pentru tristete nu am:)
drept dovada ca zambesc mereu:)
PS. nu prea cred eu ca ti-am pocit numele:) nu tin minte sa fi scris pseudonimul tau pe undeva:)
pana nu vii cu probe serioase nu te cred (stii, sunt un mic Toma Necredinciousl:))
si, revin aici cu rugamintea, care a ajuns off topic la tine in pagina, daca ai o adresa de mail sau un ID de messenger sa mi le lasi si mie (daca te lasa constiinta si soata - potzi sa-i spui ca voi avea grija de tine:)).
ma gandesc ca ar fi mai usor sa comunicam in acel fel:)

Drag,
Lizush